Autoexcluderile de la operatorii care dețin agenții terestre au luat forma unor adevărate vânători de recompense.

Jucătorii care se autoexclud păcălesc vigilența operatorilor, intră în săli, își joacă banii, apoi, după ce pierd, reclamă că au fost lăsați să joace.

Obligația de a legitima jucătorilor revine exclusiv caselor de pariuri, care de multe ori aleg să nu respecte legea promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 28 noiembrie 2022.

Iar în peisaj au apărut diverși avocați, mai mult sau mai puțin cunoscuți, precum Adrian Cuculiș, care vor să deschidă procese colective.

Astfel, jucătorii își primesc banii înapoi, după ce îi amenință pe operatori cu reclamații la ONJN, unde există riscul unor amenzi sau chiar pierderea licenței.

Subiectul a fost pe ordinea de zi la Consiliul Consultativ de acum două zile. S-a ajuns la concluzia unanimă că sunt necesare norme întocmite de ONJN și aprobate de Finanțe.

Potrivit unor surse, Lilia Marin, director general la Direcţia Generală de Management, ar fi cea mai vehementă împotriva implementării noilor măsuri.

Tabelul cu autoexcluderi are 16.000 de CNP-uri

Cei din Consiliul Consultativ (AICI, componența forului) au stabilit să existe în viitorul apropiat o ședință care să dezbată exclusiv această temă arzătoare.

În momentul actual, tabelul XL cu autoexcluși ar conține circa 16.000 de CNP-uri. Numai într-o zi, pe adresa ONJN ar fi sosit 250 de cereri de autoexcludere.

Problema este că persoanele nu pot verificate. Nu se știe dacă CNP-urile aparțin unei persoane dependente sau cineva a scris un anumit CNP și l-a trimis mai departe autorităților.

Problema tehnică este dată de faptul că de la completarea cererii de autoexcludere și până la procesare (trecerea propriu-zisă în tabel) trec, de regulă, circa două săptămâni.

În acest interval, unii clienți aleg să joace, deși teoretic sunt autoexcluși, dar nu și practic, câtă vreme nu sunt încă înregistrați în baza de date a Oficiului.

Softul unic la care ONJN susține că lucrează ar trebui să rezolve neplăcuta situație.

Și subiectul GDPR a suscitat discuții la Consiliul Consultativ. Administratorii site-urilor la negru reușesc să intre în posesia CNP-urilor celor autoexcluși și să-i ademenească.

Deși pe foaie/cerere este trecut numai CNP-ul, mafioții ajung cumva la numele și la datele de contact ale persoanelor (adresă de mail și număr de telefon) și izbutesc să le atragă în zona ilegală.

 

• 

•