În discuțiile purtate recent la Cotroceni pe tema reducerii deficitului bugetar, jocurile de noroc, subiect recurent atunci când vine vorba despre făcut rost de bani la Buget, sunt vizate de o majorare impozitului pe câștiguri de până la 20%, indiferent de valoarea lor.

„Cred că orice venit trebuie impozitat la fel - salarii, pensii, câștiguri din orice sursă. Așa e normal să fie. Teoretic, nu trebuie să fie diferențieri în funcție de sursa venitului ca să nu încurajezi optimizări fiscale și comportamente schimbate. Repet, în mod logic, toate veniturile trebuie impozitate la fel. Inclusiv și în special pensiile (acolo e grosul de colectat extra)”, a declarat pentru „Adevărul” economistul Andrei Caramitru.

Teoria lui Georgescu

„Dacă mergi în fiecare zi la job, statul iți ia taxe 42% din câștig (salariul brut). Dacă mergi în fiecare zi la sala de păcănele și pariuri, statul iți ia taxe 3% din câștig. Industria pariurilor are cea mai mica impozitare dintre toate industriile din România. În mod logic, fiind un viciu, ar trebui să aibă cea mai mare impozitare”, atrage atenția economistul Radu Georgescu, potrivit „Adevărul”. 

Potrivit acestuia, cuantumul mic al impozitului este o anomalie fiscală, în condițiile în care sute de mii de oameni sunt dependenți de păcănele și pariuri, iar în aproape fiecare scară de bloc se află o sală de păcănele, în timp ce cele mai multe tranzacții online din România se fac la pariuri sportive.

Teoria lui, susținută încă din anul 2024, a fost combătută de industrie prin vocea lui Alexandru Olea, președintele Asociației Partenerilor și Organizatorilor Neafiliați de Jocuri de Noroc (APONJN): „Impozitul este de 3%, la care se referă domnul economist, are legătură cu câștigurile de până-n 10.000 lei. Între 10.001-66.750 lei, impozitul este 20%. Și ce depășeste 66.750 lei se impozitează cu 40%”. AICI - detalii

Nu se cunoaște numărul exact al dependenților

Nu există un studiu independent care să arate cât mai fidel câți români practică jocuri de noroc și nici câți dintre aceștia sunt dependenți.

Anumite studii, plătite de industrie, vorbesc despre 100.000 de români se confruntă cu dependența de jocuri de noroc, dar numărul lor este de câteva ori mai mare..

Potrivit unor date recente, în România, 15% dintre adulți joacă cel puțin o formă de joc de noroc. Totodată, incidența dependenței de jocuri de noroc la persoanele de peste 18 ani este de 0,6%, adică aproximativ 98.000 de persoane.

„Jocurile de noroc sunt o problemă uriaşă, ţinută sub preş de mulţi ani de zile. Abia în ultimul timp au intrat în atenţia publică, în atenţia decidenţilor şi sunt unele încercări, cel puţin jenante, de reglementare.

Cred că discuţia legată de jocuri este mult mai amplă, pentru că implicaţiile jocului patologic pot fi extrem de profunde, similare cu cele ale consumului de droguri de mare risc.

Lucrurile au luat-o razna, au ieşit de sub control, nu există direcţie, strategie de reglementare. Statisticile ar putea arăta, în realitate, mult mai rău.

Există și minori dependenți și persoane care nu recunosc dependența de jocuri de noroc", a declarat recent dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru, coordonator al programelor NoAddict.

Cum se impozitează acum jocurile de noroc în România

Conform art 110 din Codul Fiscal, impozitul datorat pentru veniturile din jocuri de noroc se determină la fiecare plată, prin aplicarea următoarei grile de impozitare asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

@ până la 10.000 lei inclusiv, se aplica cota de impozitare de 3%;
@ peste 10.000-66.750 lei inclusiv, impozitul este de 300 lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 lei;
@ peste 66.750, se va plăti 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 lei.

Pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță sau on-line, impozitul datorat și stabilit prin aplicarea baremului de impunere se determină și se retine la sursă la fiecare transfer din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar.

Astfel, persoanele fizice care înregistrează câștiguri în România nu sunt obligate să le declare la ANAF, pentru că Fiscul este înștiințat automat de către firma organizatoare a jocurilor de noroc.

În schimb, dacă venitul este obținut în străinătate, persoana fizică este obligată să înștiințeze ANAF prin completarea Declarației Unice pe care o va trimite Fiscului până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

În 2025, cota de impozitare pentru impozitul pe veniturile din premii este de 10% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

Cum este la alții

Domeniul jocurilor de noroc nu are o legislație armonizată la nivel european. Astfel, fiecare țară de pe continent are propriile legi și regulamente după care se conduce.

Sistemul de impozitare a jocurilor de noroc diferă de la stat la stat în Uniunea Europeană, existând și țări care nu le impozitează deloc, considerându-le câștiguri accidentale: Malta, Marea Britanie, Germania, Belgia sau Danemarca.

De exemplu, Franța are una dintre cele mai vechi legislații în domeniu. Astfel, jucătorii sunt obligați să-și declare câștigurile prin completarea unui formular. Doar câștigurile de peste 1.500 de euro sunt supuse taxării în cotă de 12%.

În Spania taxarea variază între 20 și 25%. Pentru jucătorii de poker, statul a stabilit că aceștia sunt profesioniști și a stabilit un nivel de taxare de 19% pe suma încasată pentru rezidenții UE, respectiv de 24% pentru cei non-UE.

În Grecia, taxarea se aplică pe baza câștigului zilnic al jucătorului. Nu se aplică impozit pentru câștigurile de până la 100 de euro, după care crește progresiv, dar fără a depăși 20%, procent care se aplică la câștigurile care depășesc pragul de 500 de euro.

În Italia, legislația spune clar că jucătorii trebuie să plătească un impozit de 20% la retragerea câștigului.