Croația se află într-un moment de cumpănă pentru viitorul sectorului jocurilor de noroc, Parlamentul analizând un pachet de amendamente la o lege care a stârnit îngrijorări în rândul operatorilor autorizați.
Asociația HUPIS, care reprezintă operatorii legali de jocuri de noroc din Croația, a lansat un apel către instituții prin care cere o atenție sporită față de efectele potențial distructive ale măsurilor propuse.
În timp ce se declară în favoarea principiilor responsabilității sociale și protecției consumatorilor, HUPIS avertizează că noile reguli riscă să sufoce industria reglementată.
Iar asta cu consecințe grave pentru ocuparea forței de muncă și veniturile fiscale ale statului. Cele mai alarmante prognoze vorbesc despre posibila închidere a peste 70% din activitățile de jocuri fizice, cu mii de lucrători în pericol.
Printre măsurile cele mai controversate, proiectul de lege include eliminarea terminalelor de autoservire din locurile publice, obligația identificării personale pentru toți jucătorii din punctele fizice și înființarea unui registru național al persoanelor excluse de la jocurile de noroc, care va fi gestionat de Institutul Croat de Sănătate Publică.
La aceste prevederi se adaugă restricții severe privind publicitatea, care ar afecta presa, spațiile publice și aspectul exterior al unităților autorizate.
Liceenii joacă la greu la pariuri
Potrivit HUPIS, proiectul de lege nu ia în considerare în mod adecvat diferența dintre operatorii legitimi și cei ilegali, riscând astfel să îi penalizeze pe cei care își desfășoară activitatea cu respectarea regulilor.
Asociația s-a referit și la cazuri internaționale în care abordări restrictive similare au dus la efecte contraproductive, citând experiențe din țări precum Germania, Franța, Italia și Australia.
Ceea ce îngrijorează sectorul nu este doar gravitatea măsurilor, ci și modul în care acestea au fost dezvoltate, fără un dialog aprofundat cu actorii economici implicați.
HUPIS solicită deschiderea unor discuții cu instituțiile, pentru a ajunge la soluții durabile, capabile să îmbine nevoia de protecție cu menținerea unei piețe reglementate și funcționale.
La rândul său, guvernul justifică modificările cu urgența de a aborda problema jocurilor de noroc patologice, care, conform cercetărilor, afectează aproximativ 5% din populația adultă.
Ministrul Finanțelor, Marko Primorac, a mai declarat că fenomenul îi afectează și pe cei mai tineri, 73% dintre liceeni care au jucat cel puțin o dată la pariuri și 13% prezentând simptome de dependență.
Într-un climat de presiune socială și politică în creștere, dezbaterea din Croația privind viitorul jocurilor de noroc legale promite să fie aprinsă.
Provocarea va fi găsirea unui echilibru între protecția necesară a cetățenilor și protejarea unei industrii care, dacă rămâne fără spațiu, ar putea lăsa câmpul deschis jocurilor de noroc ilegale.