Contact
Network Advertising & Media SRL

Bdul. Iancu de Hunedoara, Nr. 25, Sector 1
București, România

Dan Ghiță, fost director general al Loteriei Române și fost șef de cabinet al președintelui ONJN, în prezent președintele asociației organizatorilor de jocuri de noroc ROMBET, a răspuns întrebărilor adresate de playresponsibly:

Ca parte implicată în piața jocurilor de noroc, cum apreciați intenția guvernanților de a taxa jocurile de noroc cu până la 40%?

Dan Ghiță: În legătura cu propunerea care este acum în discuție, ROMBET, asociația organizatorilor de jocuri de noroc, este total împotriva acestei inițiative și vor prezenta o parte din argumentele asociației în susținerea concluziei noastre că inițiativa nu este una benefică nici pentru bugetul de stat, nici pentru mediul de afaceri și nici pentru jucători. Un aspect foarte important este acela ca asociația noastră nu a fost contactată în mod oficial, pentru a putea oferi un punct de vedere și pentru a oferi soluții reale. Impactul a fost calculat total nereal.

Algoritmii de calcul vi se par corecți, adică să fie impozitate toate operațiunile, iar nu doar câștigul jucătorului?

Propunerea nu va face altceva decât să duca la o situație în care statul va colecta mult mai puțini bani. Ca exemplu, vă pot spune că în țările unde în trecut s-a încercat o astfel de măsura, statul a pierdut la încasarea taxelor, deoarece jucatorii au folosit diferite mijloace prin care au evitat plata acestor taxe. În Croația, de exemplu, jucătorii au ales să joace prin VPN pe site-uri din alte țări, câstigurile fiind impozitate acolo unde jucau, impozit care era mult mai mic decât în țara lor. Deci, pe lângă faptul că statul va pierde, îi împinge și pe jucători în zona gri/neagră. Alt lucru care s-a mai întâmplat în Croația a fost situația în care a apărut o explozie de localuri clandestine unde jucătorii se întâlneau și practicau jocuri de noroc între ei, evident la negru, pentru a nu plăti taxele la stat, deci un alt efect al acestei măsuri este și apariția pieței negre. În Croația, dupa această masură, încasările la bugetul de stat au scăzut cu 30/%.

Ce viitor vedeți pentru domeniu, dacă supra-impozitarea se va aplica?

O altă problema va fi cea a pierderilor locurilor de munca, o parte din operatori nu vor mai putea susține business-ul datorită migrării jucătorilor către piața gri/neagră și vor trebui să închidă. De aici vor avea de suferit direct angajații și indirect cei care au spații și nu-si mai încasează chiriile, cei din HORECA, care nu mai livrează mâncare și băutură, și așa mai departe, tot lanțul care depinde de această industrie. Inclusiv agențiile de media, radiourile, televiziunile și toate mediile unde această industrie plătește reclamă. O altă ramură unde se vor pierde bani mulți va fi în sport, industria de gambling contribuie prin sponsorizări uriașe în sportul romanesc, aceștia vor diminua sau întrerupe sponsorizările pentru a-și atenua pierderile. Și zona de învățământ, spitale, zona de medical în general va avea de suferit, unde inclusiv aici, industria este un mare sponsor, de la burse pentru elevi, ajutoare pentru construcția/reconstrucția instituțiilor de învățământ, spitalelor sau tratamente/operații pentru oameni bolnavi etc.

Pentru a putea exista în continuare jocurile de noroc în România, considerați oportun ca o parte din supra-impozitare să fie cumva preluată de operator sau va fi suportată integral de jucător?

Un alt exemplu de situație care va apărea: dacă un jucător vine și pune la un slot, să zicem, 100 de lei și după un timp trebuie să plece și are un credit 100 de lei, când scoate banii din slot, acesta pleacă cu 60 de lei, mai puțin decât avea la sosirea în local, practic statul îi ia banii fără ca el să fi câștigat nimic. Sau la pariuri, dacă pune 100 de lei pe cota 1.5 , acesta are un câștig de 150 de lei, după impozit îi rămân 90 de lei, mai puțin decât avea înainte de a paria, în condițiile în care el este câștigător!

Loteria Română, care este și așa în situația în care este, va avea pierderi greu de cuantificat, impactul asupra companiei va fi devastator. Și aici la fel, de exemplu, dacă iei lozuri de 200 de lei și câștigi 300 de lei, după impozitul de 40% rămâi cu 180 de lei. Din nou, bani mai puțini decât aveai când ai cumpărat lozurile, în condițiile în care tu ești câătigător!

Organizația pe care o conduceți a fost chestionată cu privire la această supraimpozitare? Dacă ați fi fost consultat, ce sfaturi le-ați fi oferit celor de la ANAF?

Nu vreau să transmit ideea că nu există soluții. Soluții există, dar taxele trebuie să fie la organizator, nu la jucător, pentru a nu crea situații, precum cele descrise mai sus. Dacă ne punem la masă, prin dialog constructiv, sunt sigur ca vom găsi soluții, dar nu așa, peste noapte, fara o consultare prealabilă si cu un impact negativ asupra tuturor! Noi avem propuneri concrete , pe care suntem gata să le prezentăm, solutii care aduc mai mulți bani la bugetul de stat fără a dezechilibra bugetul, industria sau jucătorii.

Există tentația jucătorilor de la ocoli taxele și impozitele aplicate în România?

Suntem o industrie cu o reglementare foarte dură, grad de colectabilitate de 99% , cu plata taxelor în avans, cu aproximativ 45.000 de angajati și care contribuie la bugetul de stat în jur de 1% din PIB. Nu se poate aborda o schimbare în nici o industrie într-o manieră de genul acesta, fără nici o consultare oficială. În prezen, câștigurile sunt impozitate gradual, și nu cu 1%, cum s-a tot vehiculat pe o informație nedocumentată, acest calcul gradual a fost făcut pe o anumită logică tocmai pentru a evita situațiile descrise: sunt impozitate cu 1% până la o valoare de 66.750 de lei, cu 16% până la 445.000 de lei și cu 25% peste această sumă. Și așa, din punct de vedere al Comisiei Europene, această taxa pe jucător este discriminatorie.

Pe site-ul asociatiei ROMBET găsiti mai multe materiale care prezintă exact situația pieței, inclusiv un material în care putem vedea cum sunt reglementate și cum ar trebui armonizate taxele la jocurile de noroc în conformitate cu Comisia Europeană.