Ambasada Franței investește ca să afle câți dependenți minori există în România

Ambasada Franței la București și-a propus să sondeze în profunzime tineretul român și să afle nivelul dependenței față de jocurile de noroc în rândul minorilor.

Pentru atingerea țelului, instituția care reprezintă statul francez a pus la bătaie un grant în valoare de 5.000 de euro, cu scopul de a descoperi ce stimuli îi determină pe puști să dea buzna în sălile de păcănele.

Și nu doar atât, ci și să identifice și de unde fac aceștia rost de bani, în condițiile în care sunt minori și nu dețin surse de venit.

Startul activității s-a dat azi, în Sala Atrium a Institutului Francez - organism atașat Ambasadei Franței, unde câștigătorul, Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP), organizație non-profit, a lansat proiectul „Betting on a Better Future".

„Prin acest proiect, ne propunem să studiem fenomenul prevalenței jocurilor de noroc în rândul tinerilor sub 18 ani din România”, a anunțat Vlad-Bujdei Tebeica, asistent universitar doctor la SNSPA și lider al asociației.

Ajutat de studenți din anul III ai facultății, Tebeica va distribui chestionare online pentru 800 de tineri, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani.

Se urmăresc rezultate atât cantitative, cât și soluții calitative, cele din urmă - după susținerea unor interviuri.

Sondarea va dura câteva luni, urmând ca „fructele” culese să fie prezentate public în iunie 2025.

„Fenomenul m-a lovit la începutul anului, când am fost în licee din Drobeta Turnu-Severin și Roșiorii de Vede. I-am întrebat pe elevi ce fac în timpul liber. Mi-au răspuns: mergem la păcănele sau la pariuri. Așteptau ziua de alocație”, relatează cadrul universitar.

ONJN nu e în stare să producă programe

Ambasada Franței astupă un gol prin această inițiativă. România are studii pentru dependența de alcool, țigări și droguri, dar niciunul relevant și obiectiv despre adicția de jocuri de noroc.

Fără un diagnostic precis, tratamentul împotriva dependenței devine imposibil de aplicat.

În istoria recentă se cunosc 3 studii, efectuate în 2012, 2014 și în 2016.

Toate au vizat persoane majore și au fost comandate de asociații ale operatorilor, iar rezultatele sunt privite cu circumspecție, nefiind independente.

În spațiul public se vântură, din lipsă de altceva, cifra de 100.000 de dependenți români, reieșită din cercetarea GfK de acum 8 ani, comandată de industrie.

În acest moment, ONJN taxează aspru operatorii (banii se încasează la depunerea dosarului de licențiere) invocând dependența.

Instituția statului, deși are 8-10 angajați la Departamentul Joc Responsabil, este inertă și incapabilă să producă programe care să pună la treabă banii adunați.

Sumele există în conturile de la Trezorerie, sunt de ordinul milioanelor de euro, și nu pot primi altă destinație, astfel că stau nefolosite.

După cum declara sociologul Gelu Duminică într-un interviu pentru Playresponsibly (link mai jos), nu există niciun studiu de încredere care să indice nivelul dependenței de jocuri de noroc în România.

Cu atât mai puțin privind dependența celor mici (în străinătate, studiile cuprind și intervalul 11-19 ani) care, în mod normal, ar trebui să aibă accesul interzis de către operatori pe acest tărâm.

Studiul lansat astăzi la prânz nu implică în niciun fel SNSPA, precizează Tebeica. Rezultatele cercetării vor fi predate la cheie Ambasadei Franței.

În străinătate, autoritățile responsabile din domeniu acordă universităților cu catedre de sociologie și de psihologie misiunea de a depista dimensiunea fenomenului (vezi cazul Suediei).