Legea aprigului Simonis lasă urme adânci în mentalul colectiv al traderilor din gambling, cu majoritatea punctelor de lucru în localitățile cu populația sub 15.000 de locuitori.

Atunci când încep să se golească buzunarele și stai cu semnul întrebării fix pe mijlocul frunții, cauți tot felul de colaci de salvare.

Doar că, dacă vrei să te agăți de un pai, cheltuielile nu prea mai au rezon, iar rezultatele sunt aleatorii.

Ceva de genul acesta s-a întâmplat cu grupul umoristic de la Bistrița, mascat într-un un workshop cu scopul de a opri brutalitatea din aplicarea legii Simonis.

Lege care a lăsat cu ochii în soare câteva mii de operatori și colaboratori, acționând peste noapte, pentru că atât poate vizionarul Simonis.

În această situație disperată, există o logică la situațiile bizare, dar împănate cu o doză de umor involuntar consistentă.

Augustin Zegrean, ca personajul lui Page

Fostul judecător de la Curtea Constituțională Augustin Zegrean este convins, pe de o parte, de o sumă consistentă, iar pe de altă parte, de către lobbyștii CAP-urilor, să-i reprezinte și să demonstreze neconstituționalitatea și abuzul acestei legi, supranumită Simonis.

Frumos! Foarte frumos în teorie, dar, în practică, domnul Zegrean, când merge la Curtea Constituțională este ca-n nuvela lui Martin Page, când un fost angajat îi cere șefului să-i dea soția pentru o noapte, iar el se obligă să o aducă în perfectă stare până dimineață (apropo, cartea se numește „M-am hotărât să devin prost”, asta pur informativ, fără alte aluzii).

Așa și domnul Augustin Zegrean, se duce la o Curte Constituțională care are majoritatea judecărilor desemnați de către PSD, PNL și Iohannis, și aici, el speră să ia mireasa pentru o noapte.

Sau poate chiar este tare și atunci jos pălăria, dacă nu, să împartă onorariul la nepoți, că fiul dumnealui l-a luat înainte de workshop.

Inițiatorii își trag câte 10% de căciulă

Partea frumoasă vine pe surse credibile și este de o candoare demnă de cartierul evreiesc. Domnii, care orăcăie în fruntea celor două asociații CAP-iste, au făcut un calcul decent.

Participă 25 de firme organizatoare de jocuri de noroc. Fiecare firmă a onorat masa cu 5.000 de euro, 25X5.000=125.000. De aici, intervine zeciuiala.

100.000 merg către workshop și activarea domnilor Zegrean senior și junior, iar pentru restul de 25.000 planează un mister.

Mister care a fost împărțit la doi, așa cum spun o parte dintre membrii care au susținut financiar „evenimentul Zegrean”.

În scurt timp, misterul a devenit o problemă, iar cuplul C.P și D.G a rezolvat-o frățește, 12.500 de euro de fiecare combatant.

În baza acestei sume, D.G. chiar a apărut și la un post de televiziune (care rămâne stind când te arde lupta cu gamblingul și cu serviciile secrete) și încruntat, grav și marțial, a spus că nu dă bine pentru buget ce se întâmplă.

Nu este bine, nici pentru locurile de muncă și, în general, nu este bine, dar toată lumea să stea liniștită că Zegrean fură mireasa.

La plecare și-a făcut calm freza, s-a privit în geam, dintr-un unghi favorabil, a pus mâna pe buzunarul de la piept și a oftat ușurat.

Undeva, în București, un coleg, genul iliescian, sărac și cinstit, numără și el cu emoție, mândru de cum le-a plasat-o colegul său de lobby. Dar încă se mai gândește la calcul și cum le-a dat împărțirea fără virgulă.