Printr-o mișcare extrem de democratică și de transparentă, absolut firească într-o societate normală, după o perioadă de 5 ani de zile, președintele ONJN, domnul Gheorghe-Gabriel Gheorghe, reia seria consultărilor cu asociațiile organizatorilor de jocuri de noroc și reprezentanții societății civile, atât pentru clarificarea modificărilor legislative recente în legislația jocurilor de noroc, dar și din dorința de a cunoaște problemele cu care se confruntă operatorii licențiați din domeniu.
O ședință care se prefigura anostă, protocolară, a devenit rapid scena unor confruntări între reprezentanții asociațiilor de profil. Mai precis, Odetta Nestor, fosta președintă a ONJN, în prezent președinta Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), cunoscută pentru presiunile exercitate asupra unor membri ai Guvernului României în direcția favorizării, prin măsuri legislative dedicate, a unora dintre organizatorii de jocuri de noroc, acțiuni ce au declanșat reacția virulentă a primului-ministru Marcel Ciolacu, a fost pusă la zid de președintele Asociației Partenerilor și Organizatorilor Neafiliați de Jocuri de Noroc, Alexandru Olea.
Pe bună dreptate, i-am reproșat fostei președinte a ONJN că a tolerat funcționarea unor firme care nu îndeplineau condițiile legale sau care, ulterior licențierii, au funcționat cu folosirea aparatelor de tip slot-machine la negru, provocând prejudicii incomensurabile pentru bugetul României.
Am exemplificat cu celebrul dosar al sălilor de jocuri Las Vegas, locații care au funcționat cu încălcarea legislației în domeniul jocurilor de noroc și nu numai, fără ca ONJN să dispună vreodată vreun control (cu toate că semnale au existat dinspre organizatorii de bună-credință). Cu toate acestea, DIICOT a lansat o amplă operațiune și, printr-un număr record de percheziții domiciliare, a reușit destructurarea rețelei care coordona respectivele săli de jocuri, rețea care folosea afacerea din domeniul jocurilor de noroc ca acoperire pentru activități de crimă organizată (cămătărie, șantaj, amenințare, acte de violență, proxenetism, spălare de bani, trafic de droguri). Toate aceste infracțiuni petrecându-se sub ochii inspectorilor ONJN.
De la numirea noului președinte al ONJN, am simțit dorința de schimbare, dorința de a pune lucrurile pe făgașul normal, intenția de a transforma ONJN într-un organism viu, eficient și extrem de util statului român. ONJN trebuie să fie un partener loial al organizatorilor de jocuri de noroc care funcționează corect, la suprafață, plătindu-și taxele și impozitele către statul român, dar trebuie să fie, în același timp, și o instituție responsabilă, care veghează la respectarea regulilor din piață și are grijă ca statul să încaseze, în integralitate, taxele datorate.
Iar noi, organizatorii de jocuri de noroc și asociațiile reprezentative de profil, nu putem să mai continuăm cu această poziționare absurdă, în care părem implicați și preocupați, dar în realitate suntem interesați de eludarea regulilor. Pe de altă parte, consider că trebuie să ne spunem cu claritate opinia în ce privește măsurile legislative, iar atunci când acestea sunt imprecise și impredictibile, trebuie să luăm poziție și să punctăm acest lucru. Nu trebuie să mai fim percepuți într-o lumină negativă de guvernanți, ci chiar dorim să devenim parteneri în construcția unui sistem corect și transparent în domeniul jocurilor de noroc.
Într-adevăr, sursele au confirmat că președintele ONJN și-a afirmat sprijinul spre menținerea unui dialog permanent cu operatorii de jocuri de noroc și reprezentanții societății civile, precizând că va pune un accent deosebit și pentru implementarea unor măsuri care să permită ONJN să se implice mult mai activ în promovarea unui Joc Responsabil, dar și în programele care previn adicția pentru jocuri de noroc, în special în rândul minorilor și al persoanelor vulnerabile. De remarcat includerea în Consiliul Legislativ a domnului Stelian Caramitru, un reprezentant al societății civile, dar cu o puternică și personală expertiză în ce privește suferința produsă de dependența de jocurile de noroc și un militant activ în direcția protejării categoriilor de persoane expuse.
Cunoscând faptul că au fost discuții contradictorii și pe tema modificărilor legislative recente, respectiv a interzicerii aparatelor de tip slot-machine în localitățile cu sub 15.000 locuitori, punctul meu de vedere este: „Am avut un schimb de idei/opinii cu domnul Vlad Soare, președintele FEDBET, în momentul în care l-a întrebat pe președintele ONJN dacă organizatorii care își închid locațiile începând cu data de 28.04.2024 (data intrării în vigoare a noilor măsuri legislative) își mai plătesc autorizațiile sloturilor pe care nu le mai exploatează. M-am simțit obligat să intervin și să precizez faptul că autorizațiile sunt emise pentru o perioadă de 1 an de zile, iar legislația în vigoare prevede clar că toți organizatorii de jocuri de noroc pot exploata sloturile din locațiile respective până la expirarea autorizațiilor, întrucât noile modificări legislative vizează doar autorizațiile emise după 28.04.2024 (aceeași situație fiind valabilă și pentru mutările de sloturi); iar autorizațiile trebuie plătite, fără discuție”.
Despre provocările cu care se va confrunta industria jocurilor de noroc, în perioada următoare, am următoarea opinie: „Noi, asociațiile de profil și organizatorii de jocuri de noroc, trebuie să milităm pentru un parteneriat activ cu legiuitorul și cu ONJN; în acest moment, simțim din partea președintelui Gheorghe-Gabriel Gheorghe dorința sinceră de a stabiliza instituția și de a normaliza relațiile cu operatorii din domeniu, care de altfel sunt contributori extrem de importanți la bugetul statului. Am văzut și intenția domnului președinte în direcția digitalizării rapide a ONJN și a punerii în funcțiune a sistemului de monitorizare a aparatelor de jocuri de noroc, sistem achiziționat de ONJN din 2014, dar care este nefuncțional și în prezent; activarea acestuia ar permite inspectorilor ONJN sa identifice extrem de rapid sloturile care funcționează la negru și să acționeze pentru eradicarea unor surse de fraudare a bugetului de stat.
Pe de altă parte, trebuie să devoalăm și aspectele mai puțin plăcute din această industrie, dacă ne dorim cu adevărat legalitate, onestitate și transparență. De aceea, consider că personaje ca Odeta Nestor, care prin protecția acordată cât timp au fost în funcții decizionale, reprezintă un adevărat cancer pentru acest domeniu. Și o spun din perspectiva celui care este extrem de conectat în această industrie, atât cu organizatorii de jocuri de noroc (pe unii i-a căpușat ani de zile prin tot felul de contracte de consultanță, în realitate, o taxă de protecție mascată), cu reprezentanții asociațiilor de profil, cât și cu funcționari/inspectori din cadrul ONJN. Niciun organizator corect și serios nu o mai dorește în această industrie și este extrem de ciudat că instituțiile statului nu verifică sursa averii fostei președinte a ONJN și mai ales investițiile imobiliare din România și străinătate (eventual Spania).
Și poate că și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL (ANPDCP) ar trebui să investigheze modul în care Odeta Nestor încalcă cu brutalitate legislația GDPR, implicându-se activ în „migrarea” (mai precis spus furtul) bazelor de date cu caracter personal de la o companie la alta. Cred că epoca fostei președinte a ONJN a apus și poate ar trebui să înțeleagă că există o zi în care toți plătim pentru greșelile noastre. În cazul domniei sale, se pare că această zi se apropie rapid”.
Până la această oră, ne-au parvenit numeroase mesaje care confirmă că poziția mea a avut un ecou extrem de pozitiv în mediul organizatorilor de jocuri de noroc, dar, în mod surprinzător, și printre angajații ONJN, ceea ce ne dă speranța că există și funcționari corecți, care se dezic de practicile imorale (posibil și ilegale) ale colegilor fideli fostei președinte a ONJN, Odetta Nestor.
PS: Odetta Nestor a părăsit ieri sediul ONJN, extrem de nervoasă, și aproape scăpând din mână poșeta de 10.000 de euro (pe care anterior o afișa cu nonșalanță), în momentul în care s-a urcat la volanul autoturismului de lux pe care îl conduce, un Range Rover Voque cu preț de achiziție de aprox. 200.000 euro.
Autor: Alexandru Olea, președinte APONJN