Doctorul Gabor Maté este, în profesia lui, o somitate. Dar este și unul dintre autorii la modă, fiind semnatarul a numeroase best-seller-uri. Canadianul cu origini maghiare are o carieră fabuloasă, bucurându-se de recunoașteri atât din partea comunității de practicieni, cât și din partea celor care-i citesc cărțile și-i ascultă prelegerile.
Gabor Maté a studiat ca nimeni altul dependența, încă văzută în societate ca fiind rezultatul unei voințe slabe sau a unui caracter moral slab. Specialistul a trecut dincolo de această viziune simplistă, stabilind cu probe că dependența este rezultatul interacțiunii dintre factori și condițiile de mediu.
Dr. Gabor Maté precizează că „nimeni nu spune că fiecare traumatizat devine dependent. Spun că fiecare dependent a fost traumatizat. Există și alte rezultate ale traumei, inclusiv cancerul, bolile autoimmune, bolile mintale - dependența este doar una dintre ele”.
Iată 6 întrebări și răspunsuri despre dependență, oferite de Gabor Mate, medic cu experiență îndelungată în tratamentul adicției sau dependenței și a traumelor de dezvoltare.
Ce este dependența? Ce este adicția?
„Dependența înseamnă orice comportament repetat, legat sau nu de consumul de substanțe, care aduce plăcere sau alinare și pe care persoana se simte obligată să îl repete, în ciuda impactului negativ al comportamentului asupra propriei vieți și asupra vieților celor din jur.
Dependența - definiție. Caracteristicile esențiale ale unei dependențe sunt: compulsia (preocuparea și impulsul puternic de a realiza respectivul comportament), plăcerea sau alinarea temporară a suferinței ca urmare a comportamentului, dificultatea de controla respectivul comportament, iritabilitate și insatisfacție dacă respectivul comportament nu este disponibil și repetarea acestuia în ciuda efectelor sale negative evidente.
În rândul dependențelor intră consumul de droguri sau alcool, dar și orice activitate care îndeplinește criteriile de mai sus, inclusiv munca, sportul, cumpărăturile sau jocurile de noroc.
Cum e influențată dependența de mediu?
Gândiți-vă la un bob de grâu. Oricât de sănătos este acesta din punct de vedere genetic, va avea nevoie de factori precum lumină, nutrienți din sol și apă, pentru a germina și a se transforma într-o plantă sănătoasă. Două semințe identice, cultivate în condiții opuse, vor da naștere la două plante total diferite: una sănătoasă și fertilă, alta subdezvoltată și neproductivă.
Specialiștii arată că în mecanismul dependenței sunt implicate trei sisteme neurofiziologice: sistemul opioid de atașament și recompensă, sistemul bazat pe dopamină de recompensă/motivație și centrele de autocontrol din zona prefrontală. Toate aceste sisteme sunt afectate în mod semnificativ de mediul în care copiii cresc.
Dependența și experiențele din copilăria timpurie
„Contactul dintre părinte și copil în primul an de viață este unul dintre factorii care influențează dezvoltarea sistemelor de neurotransmițători din creier; absența acestui contact îl face pe copil mai vulnerabil în fața nevoii, pentru a compensa ce lipsește la nivelul creierului.
Copiii au nevoie de prezența, afecțiunea și contactul cu părinții, pentru o dezvoltare neurofiziologică normală și pentru supraviețuire, pur și simplu. Bebelușii care nu sunt luați în brațe pot trăi un nivel atât de ridicat de stres încât pot muri.
„Nu toate adicțiile au ca rădăcină abuzul și trauma, dar cred cu tărie că toate pot fi conectate cu o experiență dureroasă. O rană este la baza oricărui comportament dependent. Este prezentă într-un jucător de jocuri de noroc, într-un dependent de internet, în cumparatorul compulsiv, în omul afundat în muncă. Rănile nu sunt pentru toți la fel de adânci, iar durerile emoționale nu sunt la fel de sfâșietoare. După cum înțelegem astăzi, efectele stresului suferit în primii ani de copilărie, cât și experiențelor adverse, ne formează psihologia și neurobiologia adicțiilor din creier”.
Alături de Gabor Maté sunt și alți specialiști care atrag atenția asupra modului cum a fost percepută până acum problematica adicțiilor. Gabor Maté îl citează și pe Peter Cohen, un specialist olandez: el spune că poate nici nu ar trebui să numim acest lucru adicție. Poate ar trebui să îl numim alipire (n.r. - bonding în engleză) și, când suntem fericiți și sănătoși ne vom conecta unii cu alții. Dar, dacă nu putem face acest lucru, fiindcă suntem traumatizați și izolați sau răpuși de viață, ne legăm de ceva care ne va da un sentiment de eliberare. Pot fi jocuri de noroc, poate fi pornografie, cocaină, cannabis. Dar, sigur vom găsi ceva de care să ne legăm, fiindcă aceasta este natura noastră. Este ceea ce ne dorim ca ființe umane.
”Fantomele flămânde - secretele adicțiilor”
Orice comportament în care persoana gasește PLĂCERE sau ALINARE temporare, dar care are CONSECINȚE NEGATIVE pe termen lung, fără ca persoana să poată renunța la respectivul comportament este = în viziunea lui Gabor Maté - o adicție. Pe lângă mai cunoscutele dependențe de ALCOOL sau de DROGURI, în aceasta categorie intră și JOCURILE DE NOROC, SEXUL, RELAȚIILE, INTERNET-ul, CUMPĂRĂTURILE, MÂNCATUL, MUNCA.
Dacă dependența este doar un comportament, primele întrebări care apar firesc sunt: ”Ce se ascunde sub acest comportament? Ce îl provoacă?”. Și răspunsul este: DUREREA PSIHICĂ. Altfel spus, adicția nu este în esență problema, ci mai degrabă este o încercare, nereușită, a persoanei de a rezolva problema.
Ce implică DEPENDENȚA?
comportament compulsiv, preocuparea pe care persoana o are cu acest comportament;
control redus în ceea ce privește respectivul comportament;
persistența sau recidiva, în ciuda dovezilor că acest comportament face rău persoanei;
nemulțumire, iritabilitate și poftă intensă resimțite atunci când obiectul adicției - fie el un drog, o substanță sau un scop - nu este la îndemână, nu este disponibil imediat.
DEPENDENȚA nu vine singură…
Ea poate fi însoțită de ADHD, depresie, anxietate, sindrom de stres post-traumatic (PTSD), fobie socială, tulburări de personalitate sau tulburare bipolară.
”Când corpul spune Nu”
Nu poți separa mintea de corp și nu poți separa individul de mediul în care trăiește – sunt credințe fundamentale ale doctorului Maté, exprimate în best-seller-ul „Când corpul spune Nu”.
Viziunea Gabor Maté – bazată pe experiențele sale ca specialist, dar și pe numeroase studii de cercetare - are ca element central conexiunea dintre stres și boli. Dr. Maté a conturat și un profil al persoanelor care sunt predispuse la stres. Iată care sunt cele 4 caracteristici:
DIFCULTATEA de a spune ”NU”;
Persoana se focalizează pe respectarea automată și compulsivă a NEVOILOR CELORLAȚI, fără a lua în considerare PROPRIILE NEVOI;
Persoana SE IDENTIFICĂ riguros și compulsiv mai degrabă CU ATRIBUȚIILE pe care le are, CU ROLURILE sale și CU RESPONSABILITĂȚILE, decât cu propria persoană;
Obișnuința de suprimare sau de REPRIMARE A FURIEI SĂNĂTOASE.
De unde vin aceste pattern-uri? Potrivit doctorului Gabor Maté, de cele mai multe ori, aceste tipare comportamentale au la bază TRAUME PSIHICE VECHI, TIMPURII, iar consecințele acestor pattern-uri sunt BOLILE.
Prezentare Dr. Gabor Maté
Cine este Gabor Maté? Medic canadian de origine maghiară, renumit practician în domeniul dependențelor și al traumelor, Gabor Maté (78 de ani, vârstă pe care o va împlini pe 6 ianuarie 2022) este cel mai vândut autor din 2021, opera sa fiind tradusă în peste 25 de limbi.
Supraviețuitor al Holocaustului, a trăit drama separării de familie. Bunicii săi materni au fost uciși la Auschwitz, mătușa sa a dispărut în timpul războiului, iar tatăl său a fost supus muncii forțate impuse de naziști.
Maté are o experiență bogată în domeniul îngrijirii paleative și unul dintre cei mai apreciați speakeri internaționali.
Autor al mai multor best-seller-uri, Dr. Maté este căutat și apreciat pentru expertiza sa pe o arie largă de subiecte, incluzând adicția, stresul și dezvoltarea copilului. În locul unor soluții de scurtă durată la probleme complexe, Dr. Maté reunește studiul științific, cazurile anterioare și propriile experiențe, pentru a prezenta o perspectivă ce susține și încurajează oamenii să promoveze propria vindecare și pe cea a celor din jurul lor.
Timp de 12 ani, Dr. Maté a lucrat la Vancouver’s Downtown Eastside, dar și la Vancouver’s Supervised Injection Site cu pacienți chinuiți de adicții.
Ca autor, Dr. Maté a scris numeroase bestseller-uri, „Când corpul spune nu”, „Pe tărâmul fantomelor înfometate”, „Minți împrăștiate. Originile și vindecarea tulburării de deficigt de atenție”, „Cum ne păstrăm copiii aproape”, apărute și în limba română
De asemenea, Dr. Maté este co-fondatorul „Compassion for Addiction”, o organizație non-profit centrată pe adicție, și consilier la „Drugs over Dinner”.
Dr. Maté a primit premiul Hubert Evans pentru literatura non-fiction, titlul de onoare de la Universitatea Nothern British Columbia, premiul Outstanding Alumnus de la Universitatea Simon Fraser și, în 2012, Premiul Martin Luther King din partea “Mothers Against Teen Violence”.
Este, totodată, și profesor adjunct la Facultatea de Criminologie, Universitatea Simon Fraser.