Contact
Network Advertising & Media SRL

Bdul. Iancu de Hunedoara, Nr. 25, Sector 1
București, România

Un caz de hărțuire le-a dat bătăi de cap șefilor de la compania de pariuri sportive și jocuri de noroc Fortuna. În urma unui audit intern, o vânzătoare de la o agenție Casa Pariurilor a reclamat că Sorin Sima, manager zonal în regiunea Alba-Hunedoara, ar fi făcut gesturi nepotrivite la adresa sa.

În urma celor constatate de ancheta internă, Fortuna a acționat ca și cum ar fi o secție de Poliție. În urma investigațiilor adunate de Departamentul Juridic al companiei, Sorin Sima s-a trezit chemat la București și supus testării cu detectorul de minciuni.

Angajatul a picat testul, apoi, la sfârșitul lunii trecute, a fost pus să semneze un acord de încetare a contractului de muncă, înțelegere în urma căreia s-a ales cu câteva salarii compensatorii, dar și cu obligația de a nu da detalii despre caz.

Ciudat este faptul că, deși, teoretic, l-a „prins în ofsaid” pe manager, alege să-i dea bani la plecare, ca și cum ar avea vreo obligație față de respectivul. Poate fi lesne socotită o „manevră” de a scăpa de cineva din companie! Iar cazul Sima nu este unul singular, spun surse interne gigantului cu origini în Slovacia.

Astfel, Fortuna a ales să pună batista pe țambal, la fel cum s-a încercat și astuparea cazului de fraudă la păcănelele din Nenciulești și Ștefănești, unde autoritățile statului n-au fost înștiințate de către operator, deși a fost vorba despre un prejudiciu de peste 500.000 de lei.

„Încurajată din interior”

Un insider de la Fortuna povestește cum s-a derulat cazul Sima: „Fata, încurajată din interior, a spus că i s-a părut deplasat comportamentul managerului, la una dintre vizitele acestuia în agenție. Susține că fapta s-ar fi întâmplat în luna ianuarie a acestui an, iar managerul a făcut peste 100 de vizite în locația respectivă, așa că se apără spunând că nu-și amintește foarte multe. Numai că reclamația angajatei a venit la mijlocul lunii mai, așadar, după luni bune de la momentul în care s-ar fi întâmplat incidentul. După ce a picat testul poligrafului, managerul a fost pus să semneze acordul de încetarea a raporturilor de muncă, la sfârșitul lunii iunie”.

„Ca și cum m-aș fi dat la ea”

Redacția l-a contactat pe Sorin Sima, pentru a-și expune punctul de vedere. „Nu am fost dat afară, nu aveau cum să facă asta. Am semnat un acord și nu am voie să dezvălui foarte multe despre angajator. Nu e caz de hărțuire sexuală, așa a fost interpretat. Reclamanta nu zice asta, spune că a fost ca și cum m-aș fi dat la ea, iar la una dintre vizite am dat să o sărut. N-a avut niciun fel de probă, la dosarul care a fost făcut de companie, una dintre probele împotriva mea este o declarație falsă. Reclamanta susține că este declarația unei colegei, dar este scrisă și semnată de ea. O să mă duc în Justiție, pentru a-mi căuta dreptatea”, afirmă Sima.

De ce poligraful nu este probă în instanță

Metoda poligrafului, la care a apelat Fortuna, nu este folosită de angajatorii privați din România, fiind o metodă puțin specifică inclusiv organelor de anchetă.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia 1894/2012 a stabilit că testul poligraf nu trebuie supraestimat. Această tehnică, pe de o parte, nu face parte din mijloacele de probă prevăzute în art. 64 C. proc. pen., el neputând prezenta o certitudine privind vinovăția ori nevinovăția inculpatului, iar, pe de altă parte, de cele mai multe ori, este imperfect, dependent de o multitudine de factori, cum ar fi emotivitate crescută, nervozitate, deficiențe psihice, etc.

Concluziile testului poligraf nu pot fi considerate va furnizând probe, în sensul procesual al noțiunii, întrucât poligraful nu este mijloc de probă.

Trebuia să reclame la ITM

Playresponsibly a contactat un avocat specializat în Dreptul Muncii, care a menționat că angajatul putea foarte ușor reclama la Inspecția Teritorială a Muncii (ITM) faptul că i s-a cerut să meargă la poligraf. De asemenea, putea refuza testarea respectivă. De asemenea, de la Ministerul Muncii, un consilier ne-a transmis că legea nu prevede niciun capitol despre poligraf.

Detectorul de minciuni nu este probă nici în instanță, având, cel mult, doar rol consultativ. Proba poligrafului nu este acceptată de instanțele din Români întrucât, așa cum s-a specificat mai sus, în funcție de cum sunt formulate întrebările și de gradul de emotivitate al subiectului, cel supus interogatoriului poate lesne pica testarea. De asemenea, „aparatul de măsurat adevărul” are un anumit procentaj de eșec, așa că nu indică de fiecare dată rezultatul corect.

Fortuna stă „la cutie”

Necunoscându-și drepturile sau omițându-le, Sorin Sima n-a apelat la ITM, pentru a reclama metoda la care este supus de angajator. A ales să urmeze calea indicată de Fortuna, apoi, mulțumit financiar, a încasat salariile compensatorii. În urmă rămâne metoda de lucru a celor de la FEG, unde o simplă reclamație te poate duce la detectorul de minciuni, apoi, la pierderea locului de muncă.

Redacția i-a trimis un mesaj lui Constantin Manolache, de la Departamentul de Resurse Umane al celor de la Fortuna, persoana cel care s-a ocupat de cazul managerul Sorin Sima. Respectivul a dat cu seen mesajului, dar n-a răspuns.

Întrebări pe acest subiect a primit și conducerea gigantului FEG, compania care în România deține Fortuna și Casa Pariurilor. Răspunsurile companiei nu ne-au parvenit, urmând să consemnăm punctul de vedere al angajatorului atunci când îl vom primi.