Conform unui studiu realizat de Institutul de Fiziologie Clinică al CNR din Pisa, în perioada de lockdown (anul 2020) s-a înregistrat o scădere generală a jocului la agențiile terestre.

Peste 35% dintre jucători au recunoscut că au redus numărul aparițiilor în agenții și aproape 23% care spun că au renunțat definitiv, în timp ce unul din trei chestionați au precizat că au crescut volumul la jocurile de noroc online.

La fel ca în România, în Italia, locațiile cu jocuri de noroc au fost închise total sau parțial (a fost limitat numărul celor care au intrat

Dintre jucătorii predominant offline, 12% au continuat să joace la agenții, chiar și în timpul izolării, și aproximativ 10% s-au mutat pe web.

Pornind de la aceste date, este legitim să ne punem la îndoială nivelul de severitate al multor subiecți care joacă de obicei.

Mai mult, peste 50% dintre jucătorii chestionați au oprit brusc jocurile de noroc sau au redus volumul jocului fără ca toate acestea să se reflecte într-o creștere a cererii de ajutor.

În timpul lockdown-ului, s-a înregistrat o reducere a cererii de ajutor, nu numai (așa cum ne putem imagina) la serviciile de dependență, ci și în ceea ce privește serviciile de asistență și terapie.

Această din urmă tendință a fost imediat inversată, odată cu încetatrea lockdown-ului.

Deci, este suficient să fie redusă efectiv oferta pentru ca oamenii să reducă semnificativ jocurile de noroc.

Dacă acest lucru se întâmplă fără efecte aparente asupra comportamentelor și stărilor afective, este componenta disfuncțională alimentată de contextul social probabil mult mai mare decât componenta patologică?

Fără îndoială, aspectul patologic al jocului rămâne greu, dar privește un număr limitat de subiecți: probabil cei care, conform datelor studiului CNR, au apelat la online.