Retrogradat în luna iulie din funcția de director general într-un post minor de execuție, acela de inspector, Tudor Simota, până mai ieri șeful Direcției Generale de Supraveghere și Control din ONJN, își apără drepturile.

În căutarea dreptății pe care susține că o deține, funcționarul public a decis să apeleze la instanța de judecată, deschizând o procedură de suspendare a aplicării unui act administrativ, cel în urma căruia a fost retrogradat.

Conținutul acțiunii a fost publicat pe grupul sindicatului SINDFISC, organism în care funcționarul public este membru. Simota refuză să comenteze gestul său, motivând că nu vrea să influențeze Justiția.

Procesul în care Simota acționează în judecată ONJN va intra pe rol la Tribunalul București, Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.

 

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

 

DOMNULE PREȘEDINTE,

 

Subsemnatul SIMOTA TUDOR, cu domiciliul în -, identificat prin CNP -, în calitate de angajat (funcționar public cu funcție de conducere) în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (denumit în continuare „ONJN”), ocupând postul de Director General al Direcției Generale de Supraveghere și Control (denumit în continuare „DGSC”), cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet individual de avocat „Cernat Sebastian Cosmin”, din București, Str. Vasile Lascăr, Nr. 26-28, Ap. 24, Sector 2, adresa de e-mail: cosmincernatdr@yahoo.com, tel: 0723.646.280, în calitate de reclamant,

În contradictoriu cu pârâtul OFICIUL NAȚIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC, reprezentat de vicepreședinte dl. Mihail-Silviu Pocora, cu sediul în Calea Victoriei, Nr. 9, Sector 3, București, Cod postal: 030022, în calitate de pârât,  

în temeiul art. 1 alin. 1) și art. 14  din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ și a dispozițiilor prevăzute de OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, formulăm prezenta

 

CERERE DE SUSPENDARE A EXECUTĂRII ACTULUI ADMINISTRATIV ORDINUL NR. 122/06.07.2023 și CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

 

prin intermediul căreia solicităm onoratei instanțe pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună:

  1. CERERE DE SUSPENDARE A EFECTELOR ACTULUI ADMINISTRATIV ORDINUL NR. 122/06.07.2023, PÂNĂ LA SOLUȚIONAREA FONDULUI ACȚIUNII

Rugăm onorata instanță să observe faptul că în prezenta cauză, condiţiile de admisibilitate a cererii de suspendare a actului administrativ contestat, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 1) din Legea nr. 554/2004  - „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond..."- sunt următoarele:

- formularea contestaţiei administrative si înregistrarea sa la organul administrativ emitent - fapt realizat de către reclamant, aşa cum se observa din documentele anexate prezentei cereri;

- cazul bine justificat

- prevenirea unei pagube iminente.

 

În motivare, arătăm faptul că reclamantul a primit ordinul contestat în luna iulie 2023, prin care a luat act de faptul că s-a dispus modificarea raportului de serviciu în mod unilateral, respectiv mutarea temporară pe funcția publică de execuție vacantă de inspector, clasa I, grad profesional superior din cadrul Serviciului Control Sloturi, Jocuri Loto, Jocuri Online și Pariuri pe întreaga durată pe care funcționarul public poate influența cercetarea administrativă.

Analizând probatoriul, rugăm onorata instanță să rețină faptul că potrivit art. 14 alin. 1) din Legea nr. 554/2004 : „În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond...”. Articolul 2 alin. 1 literele ş) şi t), la care face trimitere art. 14 alin. 1, defineşte paguba iminentă şi cazul bine justificat, condiţii care se cer a fi cumulativ îndeplinite pentru a atrage măsura suspendării executării actului: „ ş) pagubă iminentă - prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public; t) cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ”.

Analizând aceste condiţii, vă solicităm să observați faptul că ele sunt cumulativ îndeplinite. Astfel, în privinţa cazului bine justificat, apreciem că există o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ. Menționăm faptul că reclamantului i s-a adus la cunoștință prin ordinul emis despre existența unor plângeri formulate împotriva sa, fără însă a se fi indicat în ce sens activitatea pe care o desfășoară, de director general gradul II poate influența cercetarea administrativă aflată în curs. Învederăm faptul că,  reclamantul nu cunoaște situația stadiului plângerilor formulate, nu cunoaște dacă acestea sunt în curs de soluționare sau soluționate, nu a fost chemat pentru a-și exprima punctul de vedere, nu cunoaște cum activitatea pe care o desfășoară poate fi influențată de plângerile formulate sau cum poate el influența derularea cercetărilor, atât timp cât ordinul emis nu comporta o motivare în acest sens, motiv pentru care reclamantul nu poate contesta cu eficiență un act administrativdeoarece nu știe raționamentul care a stat la baza emiterii acestuia, ceea ce conduce la situația în care acesta contestă faptele menționate/inserate în cadrul ordinului emis, dar fără a le cunoaște. Prin urmare, o motivare greșită sau chiar insuficientă ar fi echivalentă cu lipsa motivării (în speță, motivarea in fapt nu exista), atrăgând nulitatea actului respectiv și implicit duce la concluzia că există o îndoială serioasă asupra legalităţii actului.

 

Cu privire la cerinţa prevenirii unei pagube iminente, rugăm onorata instanţa să rețină faptul că reclamantul nu cunoaște stadiul plângerilor formulate, nu cunoaște dacă acestea sunt în curs de soluționare sau soluționate, nu a fost chemat pentru a-și exprima punctul de vedere, nu cunoaște cum activitatea pe care o desfășoară poate fi influențată de plângerile formulate, atâta timp, cât ordinul emis nu comporta o motivare în acest sens, nefiind indicat raționamentul care a stat la baza emiterii acestuia. Prin emiterea ordinului contestat s-a schimbat felul muncii desfășurate de către reclamant, din acte de dispoziție, în acte de constatare pure, această schimbare fiind realizată fără a se ține cont de studiilesi competentele reclamantului, de activitatea efectivă pe care o desfășoară în cadrul ONJN, de anii de vechime, de experiență și de profesionalismul de care a dat dovadă până în prezent.

Învederăm onoratei instanțe faptul că paguba iminentă este dată și de activitatea desfășurată în prezent de către reclamant, respectiv actele de constatare realizate în temeiul funcției de execuție. Astfel, activitatea desfășurată în prezent va fi verificată tot de către dânsul, fiind aceeași persoană, cu funcție de conducere. Prin urmare, în această situație, se va reține o stare de incompatibilitate ce va conduce la o nouă mutare stabilita în sarcina reclamantului. Prin efectuarea actelor de constatare care ulterior vor trebui vizate tot de acesta ,exista posibilitatea reala de contestare in instanta pe procedura de verificare si avizare interna  a tuturor acestor documente constatatoare ceea ce duce la o alocare de resurse suplimentare nenecesare atat de instantele de judecata,cat si de ONJN si operatorii de jocuri de noroc care contesta actele in cauza.

Apreciem că  reclamantul a dovedit că, prin executarea ordinului contestat, i s-ar crea un prejudiciu material, moral şi previzibil, prin pierderile pe care le-ar suporta ca urmare a executării imediate a actului contestat.

 

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 14 alin. 1) rap. la art. 2 alin. 1 lit. ş) şi t) din Legea nr. 554/2004, vă solicităm să constatați cererea întemeiată, să o admiteți şi să dispuneți suspendarea executării ordinului nr. 122/06.07.2023, emis de către pârât, până la pronunţarea instanţei de fond.

 

 

  1. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ, solicitând:
  • Anularea actului administrativ-Ordinul nr. 122 emis de către pârât la data de 06.07.2023 prin care s-a dispus modificarea raportului de serviciu al reclamantului în mod unilateral, respectiv mutarea temporară pe funcția publică de execuție vacantă de inspector, clasa I, grad profesional superior din cadrul Serviciului Control Sloturi, Jocuri Loto, Jocuri Online și Pariuri pe întreaga durată pe care funcționarul public poate influența cercetarea administrativă;
  • Anularea actului administrativ- raportul comisiei de disciplină înregistrat la ONJN sub nr. 41915/27.06.2023;
  • Reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior, respectiv director general gr. II- Direcția Generală de Supraveghere și Control;
  • Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.


Pentru motivele pe care le vom dezvolta în continuare pentru fiecare petit al cererii de chemare în judecată.

 

În fapt,

Reclamantul Tudor Simota are calitatea de angajat (funcționar public) în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), ocupândprin concurs postul de Director General al Direcției Generale de Supraveghere și Control (DGSC). La data de 06.07.2023 acesta a primit Ordinul nr. 122 emis de către președintele ONJN,  prin care s-a dispus modificarea raportului de serviciu al reclamantului prin mutarea temporară pe funcția publică de execuție vacantă de inspector, clasa I, grad profesional superior din cadrul Serviciului Control Sloturi, Jocuri Loto, Jocuri Online și Pariuri pe întreaga durată pe care funcționarul public poate influența cercetarea administrativă.

 

  • Cu privire la primul petit al cererii, învederăm onoratei instanțe faptul că înțelegem să contestăm actul administrativ astfel emis, solicitându-vă anularea lui, având în vedere faptul că în principal, actul nu este motivat în fapt și în drept. Astfel, menționăm faptul că reclamantului i s-a adus la cunoștință prin ordinul emis despre existența unor plângeri formulate împotriva sa, fără însă a se fi indicat în ce sens activitatea pe care o desfășoară, de director general gradul II poate influența cercetarea administrativă aflată în curs. Nu cunoaștem situația plângerilor formulate, deși s-a solicitat în repetate rânduri să se comunice data când acestea au fost înregistrate, precum și obiectul lor. Mai mult decât atât, cercetarea asupra unor aspecte ale activității lui Simota Tudor, de către comisia de disciplina, sunt începute si nefinalizate din anul 2021, iar mutarea in anul 2023 este total nejustificată.

Învederăm onoratei instanțe faptul că, ordinul emis este nelegal și neconform, reclamantul neavând cunoștință despre situația plângerilor formulate si nici activitatea comisiei de disciplină, respectiv măsurile întreprinse, deși s-a solicitat în repetate rânduri să se comunice data când acestea au fost înregistrate, obiectul lor, precum si desfășurarea cu celeritate a activităților de verificare si cercetare a plângerilor existente. În aceste condiții, considerăm că ordinul emis nu este motivat în fapt și în drept, în conformitate cu dispozițiile art. 507 din Codul administrativ, care prevede faptul că mutarea temporară pe o altă funcție publică vacantă sau temporar vacantă se dispune motivat, de către conducătorul autorității, cu respectarea categoriei, clasei și gradului profesional al funcționarului public.  Potrivit dispozițiilor legale, actele administrative- ordinul nr. 122/06.07.2023, cât și raportul comisiei de disciplină nr. 41915/27.06.2023, sunt reprezentate de acte juridice unilaterale (exprimând manifestarea de voință a unei singure părți), care emană de la o autoritate publică, în speță ONJN, în regim de putere publică, în vederea organizării executării, nașterii, modificării sau stingerii raporturilor juridice. Așa cum am învederat, pentru a fi emise/adoptate, actele administrative trebuie să îndeplinească anumite condiții de valabilitate. Una dintre formele procedurale care trebuie efectuată concomitent emiterii sau adoptării actului administrativ este motivarea acestuiaMotivarea actului administrativ reprezintă  o garanție a respectării legii și a ocrotirii drepturilor, deoarece presupune expunerea motivelor de fapt care au stat la baza emiterii actului, în așa fel încât pentru toate părțile implicate motivele să fie clar expuse pentru ca elementele motivării în fapt să permită sa se cunoască si sa se evalueze temeiurile faptice ale deciziei pe de-o parte, iar pe de alta parte sa facă posibila exercitarea aplicata a dreptului la apărare precum si exercitarea controlului de legalitate. Obligația motivării in fapt se impune mai ales in cazurile in care se modifica sau se suprima drepturi sau situații juridice individuale si subiective.

Mai mult, chiar la nivelul Uniunii Europene regăsim fundamentată situația potrivit căreia toate deciziile emise de către instituțiile publice, în mod obligatoriu, trebuie motivate- Art. 41 alin. 2 lit. c) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Sub aspectul motivării actului administrativ, Curtea Europeană de Justiție a reținut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis şi trebuie să prezinte de o manieră clară algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate cunoașterea motivării măsurilor și de asemenea, să permită instanțelor efectuarea revizuirii actului, insuficiența motivării sau nemotivarea atrăgând nulitatea.

Astfel, devine clar că respectarea principiului motivării actelor administrative nu este doar o formalitate procedurală, ci și o condiție sine qua non pentru legalitatea și eficacitatea acestora. Ignorarea acestui principiu poate duce la violări ale drepturilor fundamentale ale persoanelor vătămate, inclusiv dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare efectivă. Totodată, văzând că reclamantul nu a fost informat cu privire la demersurile întreprinse de comisia de disciplină, se pune serios sub semnul întrebării respectarea principiului transparenței și dreptului la informație. Astfel, ordinul nr. 122/06.07.2023 și raportul comisiei de disciplină nr. 41915/27.06.2023 pot fi contestate nu doar pe baza insuficienței motivării, dar și din perspectiva încălcării dreptului la informație, garantat de diverse reglementări la nivel național și european.

Astfel, o motivare greșită sau chiar insuficientă ar fi echivalentă cu lipsa motivării (în speță, motivarea in fapt nu exista), atrăgând nulitatea actului respectiv. Așa cum am învederat, reclamantul nu cunoaște situația stadiului plângerilor formulate, nu cunoaște dacă acestea sunt în curs de soluționare sau soluționate, nu a fost chemat pentru a-și exprima punctul de vedere, nu cunoaște cum activitatea pe care o desfășoară poate fi influențată de plângerile formulate sau cum poate el influența derularea cercetărilor, atât timp cât ordinul emis nu comporta o motivare în acest sens, motiv pentru care reclamantul nu poate contesta cu eficiență un act administrativdeoarece nu știe raționamentul care a stat la baza emiterii acestuia, ceea ce conduce la situația în care acesta contestă faptele menționate/inserate în cadrul ordinului emis, dar fără a le cunoaște.  Vă rugăm să observați faptul că, dacă ar fi permisă nemotivarea actelor administrative, ar interveni posibilitatea autorităților administrative de a ocoli legea, simultan cu imposibilitatea instanței de judecată de a verifica legalitatea actului în speță.

Menționăm de asemenea și faptul că, din punctul nostru de vedere, ordinul emis ar fi trebuit să cuprindă precizarea în concret a situației conflictuale, a acțiunilor , a faptelor care au condus la „sancțiunea” stabilită în sarcina reclamantului, respectiv mutarea pe o altă funcție. Precizăm și faptul că, prezumția de nevinovăție nu a fost avută în vedere în cazul de față, reclamantul fiind mutat pe o altă funcție chiar în timpul cercetării disciplinare, după cum am mai menționat, având în vedere faptul că prima plângere depusă a datat din anul 2021, plângere care nu este soluționată nici în prezent, contrar dispozițiilor legale aplicabile în materia cercetării disciplinare stabilite de art. 26 din Anexa 7 la OUG 57/2019. Nedescrierea în concret a faptelor funcționarului public cercetat nu permite o mutare pe un alt post, tocmai pentru a garanta desfășurarea „neviciată” a comisiei de disciplină, comisia care nu este niciodată întrunită/constituită conform dispozițiilor legale. In lipsa acestor elemente mutarea este de fapt o sancțiune.

De asemenea, și  Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că motivarea unui act administrativ urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea, instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, deci în cele din urmă permite reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului şi să fie realizată de autorul său.  (Decizia nr. 1442 din 6 martie 2020, pronunțată de Secţia de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

Potrivit legii, lipsa motivării actului administrativ atunci când aceasta este obligatorie atrage nulitatea actului administrativ nemotivat, ca și în cazul de față.

Astfel, într-un context juridic în care actele administrative pot fi supuse examinării în cadrul contenciosului administrativ, nu este admisibil să nu avem o motivare clară și explicită a actului administrativ contestat. Motivarea actului nu este un simplu formalism; este o condiție esențială de legalitate, ce trebuie evaluată specific, în funcție de natura actului și circumstanțele sale de adoptare. Rolul său este de a oferi o expunere clară și fără echivoc a raționamentului autorității emitente. Fără o astfel de motivare, orice încercare de a contesta actul în fața unei instanțe judiciare devine iluzorie și, în plus, se creează un cadru propice pentru acte administrative abuzive. O motivare inadecvată sau lipsa acesteia subminează eficacitatea controlului judiciar asupra actelor administrative.

 

In ceea ce privește motivarea în drept , atât timp cât motivele de fapt nu sunt descrise, exista posibilitatea ca normele legale invocate sa nu fie aplicabile corespunzător, fapt care impune nulitatea actului administrativ.

       O altă critică pe care înțelegem să o aducem actului administrativ emis se referă la faptul că nu se menționează perioada în care reclamantul este mutat în funcția de inspector. Considerăm astfel că au fost încălcate în mod flagrant dispozițiile art. 502 alin. 6 din Codul administrativ „Modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenta de numire, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 528 si art. 530”, precum și dispozițiile art. 530 alin. 1 lit. e) din Codul Administrativ „actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu ale funcționarului public trebuie sa conțină in mod obligatoriu următoarele elemente: e)perioada pentru care se dispune modificarea raporturilor de serviciu, daca modalitatea de modificare a raporturilor de serviciu este temporara”.

Prezentul ordin nu face nicio mențiune cu privire la durata aplicării modificărilor raportului de serviciu. Prin simplu fapt că domnul vicepreședinte cu exercitare atribuții de președinte al ONJN solicită mutarea reclamantului pe o funcție de execuție vacantă temporar, nu poate fi primită și analizată, în condițiile în care nu este motivată. Aceasta mutare in care se invoca potențială interferență in activitatea comisiei de disciplina nu poate fi primita atât timp cat mutarea temporara nu a fost făcută nici măcar in structura altor direcții din cadrul ONJN, unde existau locuri disponibile.

       Astfel, lipsa unor detalii esențiale, precum durata modificării raportului de serviciu sau justificarea concretă a mutării, poate genera un precedent periculos. Aceasta lasă loc pentru potențiale abuzuri și subminează transparența și responsabilitatea în cadrul autorității. O mutare de acest tip ar trebui să fie justificată nu doar în termeni de necesitate operațională, dar și în mod clar și detaliat pentru a îndeplini obligațiile legale de motivare a actelor administrative.

       Deși se face referire la o adresă a comisiei de disciplină prin care se înaintează o copie a raportului comisiei de disciplină nr. 41915/27.06.2023, precizăm faptul că nu se cunosc motivele de fapt și de drept pentru care s-a adoptat acest ordin, iar menținerea ordinului nr. 122/06.07.2023 reprezintă o îngrădire a dreptului reclamantului la muncă (art. 41), precum și o îngrădire a dreptului la apărare (art. 24), ambele fiind prevăzute/consacrate/garantate prin Constituție.

       Solicităm instanței să ia în considerare, în cadrul evaluării petitului I, faptul că ordinul emis de angajator este deficit în detalii cruciale. În particular, acesta nu specifică: perioada pentru care reclamantul a fost numit în funcția de inspector, clasa I, grad profesional superior din cadrul Serviciului Control Sloturi, Jocuri Loto, Jocuri On-line și Pariuri, locul de desfășurare a activității, precum nici durata programului de lucru, respectiv raport de serviciu cu normă întreagă sau raport de serviciu cu timp parțial, în conformitate cu dispozițiile art. 530 Codul Administrativ. Simpla înțelegere a „influențării în orice fel” a cercetării disciplinare fără un termen prevăzut duce la concluzia ca această mutare poate fi pe perioada nelimitată. Aceasta ar putea sugera că mutarea ar putea fi pe o perioadă indefinită, mai ales având în vedere că prima cercetare, începută în 2021, nu a fost încă finalizată până în 2023. Mai mult, comisia de disciplină a fost schimbată de 4 ori într-un timp relativ scurt, prin Ordinul 104/09.07.2021 , Ordinul 317/13.10.2021, Ordinul 78/24.05.2022 și Ordinul 348/17.10.2022. În acest moment, prin dispozitiile Ordinului 143/07.08.2023, se derulează o procedura de constituire a unei noi comisii de disciplina, încalcandu-se dispozitiile art. 2 alin (5) din Anexa 7 la OUG, care prevede functionarea unei comisii de disciplina pe o perioada de 3 ani. De altfel, în toată această perioada s-au cercetat doar doua sesizari, fara a fi finalizate legal cercetarile disciplinare, ceea ce subliniază un proces disciplinar fluctuant și inconstant.

       În concluzie, lipsa de claritate și omisiunile grave din ordinul emis, combinate cu neregularitățile în cadrul procedurilor disciplinare, ridică semne de întrebare serioase cu privire la legalitatea și echitatea procesului. Aceste aspecte nu doar că încalcă normele legale relevante, dar și compromit dreptul reclamantului la un tratament echitabil.

 

  • Referitor la petitul II al cererii, învederăm onoratei instanțe că, începând cu momentul înregistrării primei plângeri împotriva reclamantului în 2021, Comisiile de Disciplină au funcționat defectuos și în mod nelegal. Acestea nu au fost constituite în conformitate cu dispozițiile legale, compromițând astfel integritatea întregului proces disciplinar.

       În plus, legat de raportul Comisiei de Disciplină citat în preambulul ordinului emis, ne situăm în imposibilitatea de a cunoaște conținutul acestuia. Cu toate acestea, am fost informați de catre membrii desemnați de organizația sindicală reprezentativă la nivelul ONJN, atât membru titular cât și membru supleant, că raportul nu a fost discutat sau semnat de catre ei, așa cum ar fi cerut legea. Acesta a fost semnat exclusiv de cei doi membri desemnați de conducerea ONJN.

Suplimentar, subliniem faptul că, potrivit Anexei 7 din Codul Administrativ, comisia de disciplină ar trebui să fie formată din trei membri. În situația în care cei doi membri numiți de organizația sindicală reprezentativă la nivelul ONJN au avut mandatul suspendat, activitatea comisiei de disciplină nu putea fi considerată funcțională. Așadar, având în vedere că membrii Comisiei desemnați de organizația sindicală nu au fost incluși în elaborarea și semnarea raportului, acest lucru aruncă o umbră de îndoială asupra legalității și imparțialității întregului proces disciplinar. Acesta este un aspect crucial, mai ales într-un context în care normele stipulează clar că aceste comisii trebuie să funcționeze în conformitate cu principiile de independență, integritate și obiectivitate. În aceste condiții, credibilitatea și eficacitatea comisiei de disciplină, și implicit a întregului proces, sunt profund compromise.

 

  • În ceea ce privește petitul III al cererii de chemare în judecată, rugăm onorata instanță în temeiul dispozițiilor art. 527 din Codul Administrativ, să dispună anularea actului administrativ pentru motivele invocate mai sus și să repună părțile în situația anterioară emiterii actului, respectiv să dispună reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior, respectiv  Director General al Direcției Generale de Supraveghere și Control (DGSC): „Art. 527: Anularea actului administrativ de încetare a raportului de serviciu-(2)La solicitarea funcționarului public, instanța care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcția publică deținută, dacă aceasta mai există în statul de funcții al autorității sau instituției publice, sau, în cazul în care funcția publică deținută nu mai există, într-o funcție publică echivalentă.”

 

Pentru toate considerentele de mai sus solicităm anularea ordinului nr. 122 emis de către pârât la data de 06.07.2023 prin care s-a dispus modificarea raportului de serviciu al reclamantului în mod unilateral, respectiv mutarea temporară pe funcția publică de execuție vacantă de inspector, clasa I, grad profesional superior din cadrul Serviciului Control Sloturi, Jocuri Loto, Jocuri Online și Pariuri pe întreaga durată pe care funcționarul public poate influența cercetarea administrativă,  ordin care în opinia noastră a fost întocmit ilegal şi abuziv, reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior, plata cheltuielilor de judecată.

 

În drept, ne întemeiem prezenta cerere pe dispozițiile OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, art. 21-art. 24 Constituția României, art. 194 și următoarele C.P.Civ., precum și în baza tuturor normelor legale invocate în cauză.

 

În dovedirea cererii înțelegem să ne folosim de următoarele probe: înscrisuri, martori, interogatoriul, şi orice alte probe care se vor dovedi necesare.

 

În cadrul probei cu înscrisuri solicităm să fie depus la dosarul cauzei de către ONJN raportul comisiei de disciplină nr. 41915/27.06.2023.

 

Martori:

1. Sebastian Marius Ionescu, membru titular comisia de disciplina - Director general al Direcției Generale Informatizare și Monitorizare Jocuri de Noroc din cadrul ONJN- cu citare la locul de muncă- Calea Victoriei, Nr. 9, Sector 3, București;

2. Luciana Gabriela Păcurariu, membru supleant comisia de disciplina- consilier juridic- Serviciul Promovare Joc Responsabil, din cadrul ONJN -cu citare la locul de muncă- Calea Victoriei, Nr. 9, Sector 3, București.

 

Interogatoriu:

  1. Vicepreședinte Pocora Silviu Mihai-cu citare la locul de muncă- Calea Victoriei, Nr. 9, Sector 3, București.
  2. Dinu Mihai Daniel, președinte comisia de disciplina, consilier juridic- Serviciul Juridic și Contencios Administrativ din cadrul ONJN- Calea Victoriei, Nr. 9, Sector 3, București;
  3. Blăjan Calin Bogdan, membru titular comisia de disciplina- consilier juridic- Serviciul Juridic și Contencios Administrativ din cadrul ONJN- Calea Victoriei, Nr. 9, Sector 3, București;

 

Solicităm instanței judecarea cererii în lipsa reclamantului conform dispozițiilor art. 223 alin. (3) și 411 alin. (1) Cod Procedură Civilă.

Depunem prezenta în 2 exemplare, unul pentru instanță şi unul pentru comunicare.

 

Anexăm prezentei cereri următoarele înscrisuri:

- Ordinul nr. 122 emis de către pârât la data de 06.07.2023;

- Plângere prealabilă;

- Corespondența purtată cu Departamentul Registratură;

- Corespondența purtată cu Comisia de Disciplină din cadrul ONJN;

- Împuternicire avocațială.

 

Cu stimă și considerațiune,

Tudor Simota

Prin avocat,

Conf.univ. dr. Cernat Sebastian Cosmin