Directorul Tudor Simota este primul oficial din ONJN care comentează  Corpului de Control al Ministerului Finanțelor apărut pe site-ul stiripesurse, document care înfierează munca din instituție a câtorva conducători. O face în exclusivitate pentru Playresponsibly și are cuvinte dure la adresa celor care l-au întocmit, comentând deficiențele identificate.

Playresponsibly: Cum comentați documentul MF apărut în presă cu privire la unele aspecte constatate față de funcționarea ONJN, în condițiile în care unele vă vizează direct?
Tudor Simota: Având în vedere că în document apare și numele meu, cu trimitere la anii 2015-2016 (mă întreb pe ce perioadă s-a desfășurat controlul, deoarece el nu corespunde perioadei prevăzute în ordinul de serviciu prezentat de echipa de control?!), am să fac câteva comentarii. 

Se așteaptă să ajungă la Comisia de Disciplină

Desigur, mă aștept ca pentru aceste comentarii să fiu cercetat și trimis la Comisia de Disciplină. Din nou. Dar, la câte sesizări am acolo, de vreo 2 ani, chiar nu mai contează una în plus. Din punctul meu de vedere, documentul conține atât „vești bune, cât și vești proaste”.

Dacă e să încep cu „veștile bune”, pot remarca două lucruri:

1) Ușurința cu care cei doi funcționari care au întocmit raportul arată că știu să citeze textele legale (chiar dacă - în opinia mea - nu le înțeleg). Interpretările lor sunt străine articolului 9 din Codul Civil, care prevede că acela care a adoptat norma civilă este competent să facă și interpretarea ei oficială. La fel de străină pentru ei e și acțiunea normei juridice în timp, aici făcând trimitere la evolțutia art. 19 din OUG 92/2014 aprobat prin Legea 124/2015.

2) Eficiența acestora, în sensul în care propun termene strânse de rezolvare a așa-ziselor probleme identificate (în urma unui control care e început de doi ani și jumătate).

Cu privire la „veștile proaste”, voi face câteva scurte considerente (analiza punctuală extinsă este foarte tehnică și trebuie cunoștinte de specialitate pe care cei doi funcționari ai MF sigur nu le au).

Documentul este adresat unei persoane care ocupă o funcție inexistentă. Funcția de „președinte interimar”, utilizată în documentul mai sus invocat, oficial, nu există!

Astfel, conform Deciziei Prim-Ministrului nr. 374/2022, conducerea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc este asigurată în prezent de către domnul Mihail-Silviu Pocora - vicepreşedinte care exercită atribuţii de preşedinte.

Ca atare, denumirea corectă a funcției, mai ales într-un act de control, ar trebui să fie cea oficială, utilizată în actul normativ. Dar, hârtia suportă orice, inclusiv interpretări pe lângă lege.

2. Cu privire la încălcarea de aproape toată Direcția de Autorizare a ONJN a normelor legale cu privire la acordarea de licențe și autorizații unor organizatori de jocuri de noroc trebuie o analiză integrată, dar am o nedumerire majoră. Nu înțeleg cum fostul președinte al ONJN, Alin Teodor (și nu numai el), a acordat calificativul maxim, cu nota spre maximul de 5, directorului general de la Autorizări (n.r. - Mihăiță Ruiu), cu toate aceste încălcări în care se spune că e implicat direct? Sau cum de Alin Teodor nu a sesizat organele de cercetare penală, dacă s-au făcut ilegalități?
   
   
3. Cu privire la constatarea acordării de ONJN (funcționari, conducere ONJN și Comitet de Supraveghere) a licențelor clasa a II-a, a organismelor de evaluare a conformității prin „încălcări ale normelor legale aplicabile”, din punct de vedere legal, acordarea unor licențe în modul descris în raport duce la anularea respectivelor licențe. Pe cale de consecință, trebuie anulate toate actele subsecvente (certificate de verificare tehnică, respectiv autorizațiile de exploatare a mijloacelor de joc) și, desigur, trebuie returnate operatorilor toate taxele percepute pentru autorizare începând cu anul 2016, deoarece sunt plătite în baza unor acte emise cu „încălcări ale normelor legale aplicabile”. În același fel ca și la punctul 2, nu înțeleg cum, cu atâtea „încălcări”, directorul general responsabil are calificative maxime. Nu înțeleg această situație, mai ales în condițiile în care, conform raportului, acesta se găsea într-un alt grup, opus grupului președintelui. Și, desigur, forma de organizare a ONJN e pe grupuri.

4. Cu privire la dispozițiile privitoare la măsurile lăsate în sarcina Comitetului de Supraveghere (și spun dispoziții pentru că se spune că prin aprobarea raportului de către ministru devine sarcină de serviciu), se pare că nu contează că acestea încalcă atât legea specifică jocurilor de noroc (competențele Comitetului sunt prevăzute expres în LEGE), cât și alte norme privind competențele legale (deoarece nici Corpul de Control al MF și nici Ministrul Finanțelor nu pot dispune măsuri care să vizeze angajații altor instituții). Dar, după cum am mai spus, hârtia suportă orice.

5. Cu privire la termenele date pentru modificarea OUG 77/2009 sau HG 111/2016, se observă foarte clar că echipa de control nu înțelege modul în care e necesar să se facă modificări legislative coerente și eficiente. Exemplul vizibil (desigur neluat în considerare de echipa de control) e lipsa verificării existenței Ordinelor de președinte prevăzute de LEGE (Ordonanța 15/2022) și a modificărilor obligatorii a normelor de aplicare prevăzute tot de LEGE (Legea 326/2022).

Îi propune șefi pe cei care au efectuat controlul

Ce propuneri aveți?
Având în vedere lucrurile „pozitive”, propun decidenților politici numirea celor doi functionari în demnitățile de Președinte, respectiv Vicepreședinte ONJN. La cum arată raportul, cu siguranță vor face instituția să „funcționeze perfect” între 30 si 60 de zile (conform termenelor date de ei).

Sugerez ca, înainte de a fi numiți la ONJN, să fie desemnați să facă propuneri la fel de „eficiente” și de strânse și pentru digitalizarea ANAF, în vederea „rezolvării” deficitului bugetar.

Având în vedere lucrurile „negative”, cred că ar trebui ca toți angajații ONJN invocați în raport (aproximativ 20 de salariați, majoritatea cu funcții de conducere obținute prin concurs) să fie toți dați afară, fiind incompetenți și rău-intentionați, după cum rezultă din raport. Să vină cei doi funcționari „supercalificați și supercompetenți, cu rezultate probabil remarcabile în activitatea lor” să conducă și să execute activitatea în ONJN.

Concluziile dvs?
Documentul este întocmit de două persoane fără calificarea necesară în a înțelege modul de funcționare a normelor legale și mai ales a celor specifice. Este întocmit în așa fel încât induce în eroare voit atât conducerea structurii de control a MF, cât și conducerea ministerului. Livrarea către presa „pe surse neasumate” a acestui raport are menirea să inducă senzația că ONJN este o structură dezorganizată în afara controlului, în care angajații sunt incompetenți și încalcă în mod voit legile.

Fac mențiunea că, pentru anul 2019, taxele specifice colectate erau în procent de 99% din taxele datorate (și nu declarate) prin munca salariaților ONJN și, în situația în care s-ar fi luat măsuri la primele sesizări ale conducerii ministerului, situația actuală nu ar fi existat.

Problema ONJN-ului este o problemă de management instituțional, în sensul în care conducătorii, începând cu anul 2020, au fost (și încă sunt) slab pregătiți profesional, nu au înțeles domeniul și/sau au fost ghidați de interesele personale proprii sau ale celor care i-au susținut în demnitățile publice de președinte, vicepreședinte și secretar general.