Editura Evenimentul și Capital a organizat săptămâna trecută o masa rotundă cu titlul generic „Provocări și oportunități în piața asigurărilor“. La dezbatere a participat linia a doua a conducerii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), iar discuțiile au fost moderate de profesorul universitar Dragoș Huru, de la Academia de Studii Economice.
Curajoasă din fire, ASF, cea care a adminsitrat atâtea falimente pe piața asigurărilor în ultimii ani, a trimis la „bătaie” două femei: Cristina Brănescu, Șef Serviciu supraveghere și control conduită și scheme de garantare în cadrul autorității, și Camelia Vlădescu, șef Serviciu supraveghere, control intermediari și canale alternative în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară. A lipsit Alexandru Petrescu, noul șef al ASF.
„Este o situație dificilă în piață”
Un subiect abordat în cadrul mesei rotunde a fost cel al Ordonanţa de Urgenţă nr. 82/2023. Actul normativ, care va intra în dezbatere în Parlament, pune o presiune financiară sporită asupra organizatorilor de jocuri de noroc, temă pe care Playresponsibly a abordat-o în trecut (vezi link-urile din josul paginii). Aceștia încearcă să rezolve problema apelând la societățile de asigurări.
„Este o situație dificilă în piață, pentru că au fost substanțial majorate garanțiile pentru organizatorii jocurilor de noroc. De aceea este necesar să găsim soluții. Organizatorii sunt într-o situație destul de dificilă, pentru că nu există în prezent pachete de asigurări sau de garanție care să fie luate în considerare. (…)
Cred că piața jocurilor de noroc este destul de atractivă și că pot fi găsite soluțiile urgente necesare, pentru că mulți operatori nu reușesc să asigure această garanție. Altfel, mulți operatori românești mici vor dispărea din piață”, a declarat, potrivit infofinanciar.ro, Gheorghe Gabriel Gheorghe, președintele Oficiului National pentru Jocuri de Noroc (ONJN), aflat la prima ieșire publică de la numire.
Godeanu l-a însoțit pe Gheorghe la prima lui ieșire publică
Punctul său de vedere susținut și de Narcis Godeanu, secretarul general al ONJN, care consideră vitală apariția unui produs de asigurare dedicat.
„Deși o parte din operatori au achitat această acoperire de plată, este vital ca ASF, în colaborare cu ONJN și cu ANAF, să încerce să dezvolte cât mai repede posibil un produs care să acopere această nevoie. Este o nevoie acută de acest produs“, a întărit Godeanu, surprins deseori privind în gol, în timp ce șeful său, la rândul său deconectat, stătea plictisit, cu mâinile încrucișate (foto jos, cei doi oficiali ONJN luând loc lângă reprezentantele ASF-ului).
Sursa foto: infofinanciar.ro
Nevoile industriei jocurilor de noroc au fost detaliate de avocatul Marius Pantea. „Avem nevoie ca asiguratorii să identifice rapid soluții care să permită organizatorilor să beneficieze de asigurarea de garanție. În prezent, în piața jocurilor de noroc este un adevărat haos pentru că ordonanța din octombrie a mărit nivelul garanțiilor la cote alarmante.
Un operator de jocuri de noroc are de plătit garanții în 1 și 7 milioane de euro anual. Garanții care pentru piață sunt imposibil de suportat“, a precizat Pantea.
Potrivit acestuia, operatorii din această industrie are nevoie de trei tipuri de asigurări. „Prima este cea de garanții. Apoi este nevoie de asigurări pentru desfășurarea activității, respectiv ale mijloacelor de joc. Sunt importante, deoarece în prezent sunt autorizate aproximativ 80.000 de mijloace de joc.
Al treilea tip este cel pentru asigurarea angajaților - există 40.000-50.000 de angajați în această industrie“, a declarat avocatul.
Petrescu - BMM n-a fost la ședință
A luat cuvântul și Cristian Pascu, președintele Asociației Organizatorilor si Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR): „Sunt circa 250 de operatori din categoria I, din care 30 până la 50 care au reușit să depună acele garanții să rămână în piață.
Dar asta înseamnă că sunt la limită aproape 200 de operatori care încearcă să se unească sub diverse forme pentru ca să împartă acest efort financiar de 500.000 de euro. Unirea nu este însă simplă, pentru că se răsfrânge asupra licenței. La capitolul online, sunt vreo 30 de operatori, doar 20% pot să achite acele milioane. Ceilalți așteaptă cu nerăbdare acest produs de asigurare”.
Cristina Brănescu a prezentat în acest context punctul de vedere al ASF, explicând că autoritatea nu poate interveni foart mult în această direcție. Practic, i-a lăsat cu ochii-n soare pe cei care au cerut produse concrete pentru industria jocurilor de noroc.
„Aceste produse de asigurare se încadrează în categoria produselor de asigurare facultative. ASF nu poate interveni foarte mult în politicile de risc și de business ale societăților de asigurare.
Ele, în procesul de evaluare a riscului, iau deciziile. Analiza se realizează, în principal, din punct de vedere financiar, și, nu în ultimul rând, ținând cont de valoarea contragaranțiilor cu care potențialul asigurat diminuează riscul“, a precizat reprezentanta ASF.
Dar, la final, Brănescu măcar le-a promis ceva: a dat însă asigurări că autoritatea va discuta cu reprezentanții societăților de asigurări problema semnalată de industria jocurilor de noroc.
De la ședință a absentat Alexandru Petrescu, noul președinte al ASF, un om care cunoaște industria jocurilor de noroc. Pesedistul a reprezentat firma americană de metrologie BMM.