Armata SUA, Marina și Forțele Aeriene folosesc rețelele sociale, sporturile și jocurile video pentru a căuta recruți. În ciuda controverselor, o parte din buget ajunge în mesaje adresate tinerilor și celor foarte tineri.

The Guardian, într-o anchetă de acum câteva zile, a scris despre „recrutare de adolescenți”. Sub acuzație se află Armata, Marina și Forțele Aeriene ale Statelor Unite, care promovează campanii pe rețelele de socializare și prin jocuri video, pentru a găsi noi forțe.

Pe de altă parte, după războiul din Vietnam, forțele armate americane nu pot conta decât pe voluntari, iar voluntarii trebuie convinși, mai ales dacă activitatea este solicitantă și foarte riscantă, de exemplu una care ar putea duce la război undeva în lume.

Din acest motiv, apelarea la pasionații de jocuri video a devenit o strategie de marketing precisă, concentrându-se și pe fenomenul emergent al esport-urilor, pentru a încerca să atragă tineri recruți, de preferință dacă sunt deja pasionați de tehnologiile și inovațiile parte din scenariile de război.

Aceasta nu este o noutate absolută. Echipa de sport Goats & Glory, formată din personalul Marinei SUA, a fost fondată în 2019, iar Marina folosește jocuri video pentru a antrena marinari de ani de zile.

Se știe că Office of Naval Research sponsorizează cercetări pentru a înțelege efectele cognitive ale jocurilor video. Mai recent, Forțele Aeriene și Garda de Coastă au format, de asemenea, echipe de e-sporturi.

Interdicție de recrutare pe Twitch

Jucătorii profesioniști ai Marinei, de exemplu, concurează în competiții pe Call of Duty și Rocket League, iar echipa lor participă adesea la turnee naționale, precum și organizând vizite la școli, unde se prezintă și jucând titluri precum Mario Kart sau Tekken.

Există și studii specifice, precum cel realizat de Centrul Național pentru Informații Biotehnologice (NCBI), făcut în urmă cu câțiva ani, potrivit căruia soldații mai tineri care au crescut jucând jocuri video, pe de o parte, ar putea fi mai expuși riscului de a subestima angajamentul fizic (între uniformă, arme și echipament, un soldat poate transporta până la 30 sau 40 de kilograme de materiale), dar ar putea avea și abilități cognitive îmbunătățite care ar fi foarte utile în mediul de război.

Astfel, potrivit investigației publicate în urmă cu câteva săptămâni de The Guardian, Marina SUA a alocat acum, anual, între 3 și 5% din bugetul său dedicat marketingului (echivalent cu 4,3 milioane de dolari), inițiativelor promoționale legate de e-sport, angajând și influenceri pentru activități de promovare pe rețelele de socializare.

Acest lucru, evident, a stârnit unele asociații pacifiste, mai ales având în vedere că, deși oficial armata SUA nu recrutează minori sub 17 ani, interacțiunile au loc prin intermediul rețelelor de socializare, reclamele sunt vizate și implică uneori cele mai cunoscute jocuri video. Apoi, militarii vorbesc și în școli, direct cu copiii.

După interdicția de recrutare pe Twitch propusă de congresista democrată Alexandria Ocasio-Cortez (care nu a fost aprobată) a avut loc o relaxare, armata încetând să mai difuzeze pe Twitch, dar continuând să folosească jocuri video.

Întrebarea rămâne deschisă, mai ales acum că inteligența artificială a făcut utilizarea computerelor și mai fundamentală, chiar și în sectorul războiului.