La aproape un an de la intrarea în vigoare a legii păcănelelor (29 aprilie 2024), inițiată de pesedistul Alfred Simonis, un personaj important în domeniu, Cristian Pascu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR), a transmis public oful celor pe care îi reprezintă, operatorii de păcănele mici și mijlocii.
Într-un interviu pentru Bursa, liderul AOPJNR consideră că firmele nevoiașe au suportat cel mai acut costurile celor mai recente prevederi legislative, în timp ce granzii, adunați în companii multinaționale, au survolat în liniște perioada de turbulențe.
Nu mai există nicio sală de bingo
„Impactul a fost resimţit ca un „tsunami” de către majoritatea operatorilor care au preponderent capital autohton, de toate categoriile ca dimensiune de antreprenoriat, mai puţin de marile firme multinaţionale din domeniu”, este de părere Pascu.
„Interzicerea - aceasta fără nicio motivaţie - a aparatelor slot-machine cu risc limitat (AWP), produs universal recunoscut ca un ajutor în prevenirea dependenţei şi a pierderilor financiare substanţiale ale jucătorilor.
Victime colaterale ale acestor bariere artificial introduse sunt şi tipuri de jocuri de noroc care au în mod evident specific preponderent distractiv, de socializare sau de aptitudini, concret jocul de bingo şi jocul de poker.
Ca exemplificare, începând de anul trecut din luna august s-a reuşit performanţa de a nu mai avea nicio sală de bingo la nivel naţional!”, adaugă acesta.
„Statul a rămas fără 138 de milioane de euro”
Cristi Pascu mai susține că un număr de 30.000 de sloturi au dispărut de pe piața jocurilor de noroc terestre, după ce statul a impus taxe substanțial mărite, precum garanția de neplată în valoare de 1.000.000 de euro pentru fiecare societate:
„Singura şansă de supravieţuire în domeniu pentru aceştia a fost concentrarea activităţii, regruparea mai multor firme sub una singură licenţiată, în primul rând pentru a face faţă valorii garanţiei aberante de un milion de euro.
Rezultatul? Reducerea numărului de firme licentiate de la circa 250 la mai puţin de 90!
Un număr însemnat din organizatori au renuntat complet la activitate, efectul fiind reducerea numărului de slot-machine autorizate de la circa 85.000 la aproximativ 53.000 şi reducerea contribuţiei la bugetul de stat (octombrie 2024 vs octombrie 2023) cu circa 138 milioane euro!”.
O altă etpă de decimare a industrie ar fi dacă ar prinde contur inițiativa legislativă care aruncă jocurile de noroc de la parterul blocurilor, apreciază același Pascu: „Proiectul cu interzicerea activităţii de jocuri de noroc la parterul clădirilor rezidenţiale - blocuri de locuit în majoritate - ar duce la dispariţia sectorului traditional land-base în proporţie de peste 80%, cu corespondenţă directă în diminuarea drastică a veniturilor la bugetul de stat”.