Legea auto-excluderii din cazinourile și casele de pariuri terestre, promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 28 noiembrie 2022, a rămas în coadă de pește, neavând, deocamdată, norme de aplicare. În plus, i-a scandalizat la culme pe operatori.

Guvernul este obligat să vină cu norme de aplicare, în decurs 30 de zile de la momentul în care președintele României și-a pus semnătura de document.

Există opinia majoritară în industria jocurilor de noroc că prevederile GDPR-ului vor bloca aplicabilitatea legii, iar situația nu se poate dezgheța până când nu va exista un sistem integrat de monitorizare, funcțional în toate locațiile și conectat la ONJN.

„Jucătorii sunt speriați”. Ce trebuia să facă ONJN și n-a făcut

Asociațiile au mers, la începutul lunii decembrie anul trecut, în audiență la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, pentru a căuta soluții. Printre cei ajunși la sediul instituției de pe Calea Victoriei s-a numărat și Cristi Pascu, de la AOPJNR.

„Este o asociație care reprezintă 200 de operatori mici și mijlocii. Dacă în alte privințe am avut diverțente cu marii operatori, acum am căzut cu toții de acord: legea a ieșit prost”, a comentat Pascu pentru Playresponsibly despre legea care a pornit de la cazul existent în familia lui Stelian Caramitru, care l-a influențat pe liberalul Florin Roman.

„Lumea este dubusolată. Legea a ieșit prost. Aplicăm legea fiecare cum poate, căci există bunăvoință din acest punct de vedere, dar fără să avem norme. A ieșit așa prost pentru că a stat mult la sertar și pentru că nu a fost discutată cu specialiști. Înainte, a primit aviz negativ în toate comisiile.

Evidența asta este inutilă. Trebuia să existe o listă neagră la ONJN, nu la operatori, iar softul să identifice persoana respectivă când îi este scanat cardul de identificare. Dacă se aprinde becul roșu, omul apare interzis și nu este lăsat să intre. Dar această black list nu există la ONJN. Ce este acum este o lege inutilă și deranjantă.

Jucătorii sunt speriați. Cei care intră în sală cred că îi identificăm pentru ANAF. Eu trebuie să legitimez la intrare pe toată lumea. Trebuie să-i interoghezi pe toți, în condițiile în care 90% sunt sănătoși. Nu toată lumea vrea să se știe de unde provin veniturile, unele provin din zona gri. Iar alții nu vor să se știe că joacă. Nu așa se face. O să pierdem toți. Noi vom rămâne singuri, că nu vor mai intra oameni în săli, iar statul nu-și ia taxele”, mai spune Pascu.

Fotografie A2 cu dependentul din familia Caramitru

„Una din firme a prezentat un fel de solf face recongnition și totul se duce într-o bază de date. Nu cred că problema este GDPR-ul. Legea bate GDPR-ul, pentru că este vorba despre interesul general. Important este ce faci cu acele date, după ce le stochezi și pe care trebuie să le ții timp de 5 ani, căci așa spune legea. Normele nu pot îndrepta legea, o pot cel mult completa”, crede specialistul.

Pascu îl știe pe fiul lui Stelian Caramitru. „L-am interzis în 4 locații, dar el s-a strecurat în alta, a 5-a. Am pus fotografia lui imprimată pe o foaie A2 în agenții, ca să nu fie lăsat să intre. Angajații nu pot fi atenți la orice mișcare din sală, au de făcut alte operațiuni”, completează Pascu.

Ce prevede legea inițiată de parlamentarul Florin Roman

1. Operatorii de jocuri de noroc vor identifica persoanele care intră în sălile de jocuri și vor ține evidența, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora. Acestea vor fi păstrate minimum 5 ani.

2. Operatorii de jocuri de noroc vor întocmi, în format electronic, baze de date referitoare la persoanele „autoexcluse și indezirabile”, care se vor păstra minimum 5 ani. Guvernul trebuie să vină cu normele de aplicare în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii.