Substanța cu pricina se numește dopamina. Explicăm rolul și efectele acesteia în organism.

Dopamina este un neurotransmițător, denumită adesea mesager chimic, fiind o substanță responsabilă pentru transmiterea semnalelor între celulele nervoase ale creierului. Nivelul de dopamină joacă un rol semnificativ în organism și are un impact direct asupra sistemului nostru nervos central, susține Ioana Marinescu, consilier acreditat pentru dezvoltare personală și trainer.

Dopamina este adesea denumită „substanța chimică a plăcerii”, dar ea nu produce de fapt plăcere, ci întărește sentimentele de stare de bine prin conectarea senzațiilor de plăcere cu anumite comportamente.

Cercetătorii susțin că este o substanță chimică care contribuie la starea de bine. Când creierul nostru produce dopamină ca răspuns la ceea ce facem, ne simțim bine și vrem să facem mai mult din orice ne face să ne simțim mai sănătoși din punct de vedere mental.

Acest lucru duce, la rândul său, la o producție și mai mare de dopamină. Dopamina afectează totul, de la modul în care gândim și ne mișcăm până la felul în care ne amintim și ne comportăm.

Ce se întâmplă cât e prea multă și când e prea puțină

Prea puțină sau prea multă dopamină poate provoca multe probleme. Deficitul de dopamină poate cauza o serie de simptome, printre care: pierderea echilibrului, modificarea greutății, crampe musculare, nivel scăzut de energie, anxietate, modificări bruște de dispoziție, lipsa dorinței sexuale, constipație, dificultăți de somn, halucinații.

Nivelurile ridicate de dopamină pot crește concentrarea, energia, apetitul sexual. Creșterea capacității de concentrare poate duce la un comportament competitiv, agresiv și poate provoca simptome precum anxietate, probleme de somn și stres.

Când cineva se confruntă cu o tulburare a nivelului de dopamină, este posibil să se confrunte cu o scădere a funcțiilor neurocognitive, care implică memoria, atenția și abilitățile de rezolvare a problemelor. La fel ca neurotransmițătorul serotonină, care ajută la reglarea stării de spirit, dopamina este implicată în apariția, dezvoltarea sau, din contra, ameliorarea multor boli psihologice.

Dependențele pe care le produce

Răspunsurile condiționate declanșate de dopamină care rezultă din anumite comportamente, cum ar fi consumul de alcool sau jocurile de noroc, pot duce la dependență. Motivele pentru care unii oameni se luptă cu dependența mai mult decât alții ar putea avea de-a face cu diferențele preexistente în circuitele dopaminei din organism.

Deficitul de dopamină poate duce la incapacitatea de a simți plăcere, care este adesea un simptom al depresiei severe. Eficacitatea scăzută în metabolismul și semnalizarea dopaminei poate produce semne și simptome precum: Pierderea de energie Pofta de mâncare diminuată Excesul de alimente grase sau dulci Scăderea dorinței și a plăcerii pentru diferite activități Modificări ale libidoului

În astfel de cazuri, pacienții pot fi tratați cu medicamente antidepresive, care pot prelungi efectul dopaminei disponibile în locurile receptorilor săi și, în acest fel, amplifică efectele mediate de dopamină pentru a reduce astfel de semne și simptome.

Nivelurile de dopamină sunt dificil de monitorizat, deoarece apar în creier, dar există modalități de a echilibra nivelul de dopamină fără medicamente. Cel mai bun mod de a echilibra nivelul de dopamină este să te concentrezi asupra obiceiurilor sănătoase. O viață echilibrată este secretul.

Când se exagerează cu anumite activități producătoare de dopamină, cum ar fi sexul, tehnologia sau jocurile de noroc, este nevoie să faci pauze mai lungi, voite. Dacă se pierde controlul pe gestionarea acestor activități, intervin stări de oboseală, vinovăție sau lipsă de motivație, care stimulează dorința de a crește și mai mult nivelul de dopamină și astfel se intră într-un cerc vicios. Soluția este să ții sub control activitățile care stimulează producția de dopamină.

Consumul de multe fructe, în special banane și legume, poate crește producția de dopamină. Specialiștii recomandă, de asemenea, proteine, inclusiv carne slabă, pește, fasole și proteine ​​pe bază de plante, precum și alimente bogate în acizi grași omega-3, cum ar fi somonul, macroul, stridiile, semințele de in măcinate, semințele de chia și nucile.

Plimbările scurte, practicarea yoga, dansul chiar și în casă sau antrenamentele ce pot fi practicate inclusiv la domiciliu, pot ajuta la obținerea unor niveluri sănătoase de dopamină. Exercițiile fizice îmbunătățesc, de asemenea, obiceiurile de somn, care susțin și ele niveluri echilibrate de dopamină.