Piața neagră a jocurilor de noroc online din România cunoaște o explozie fără precedent, după ani în care a părut aproape eradicată de reglementările stricte.

Dacă odinioară România era dată drept exemplu pozitiv, cu un nivel minim al operării ilegale în domeniu, în prezent tot mai mulți jucători migrează către site-uri nelicențiate.

Între timp, autoritățile române par înghețate sau complice la fenomen, reacționând lent sau deloc și complet ineficient la această creștere alarmantă.

Spre exemplu, pe 29 Ianuarie 2025, Playresponsibly scria despre o reclama la jocuri de noroc sub ochii autorităților către un site nelicențiat care folosea, culmea, un domeniu cu extensia.ro, semn că operatorilor ilegali nu le mai pasă deloc de autoritățile din România sau de măsurile pe care acestea le pot lua.

Pe 16 martie, subiectul a fost reluat cu și mai multe amănunte.

Astăzi, domeniul nvcasino.ro este încă activ și își face de cap pe piața jocurilor de noroc online de la noi, nederanjat de nimeni și oferind comisioane din ce in ce mai mari pentru cei care aduc jucătorii pe acest site (peste 100 EUR pentru fiecare jucător convins să își facă cont și să facă o depunere).

Fenomen aproape ireversibil

Odata ajuns pe un site de pe piața neagră, un jucător nu mai are niciun motiv să se întoarcă pe site-urile cu licență care plătesc taxe și suportă toate rigorile legii sși garantează un mediu de joc corect pentru jucători.

Pe site-urile fără licență, jucătorii primesc bonsuri și beneficii de minimum 2-3 ori mai mari decât pe piața reglementată (pentru că nu plătesc taxe de niciun fel, organizatorii ilegali pot oferi bonusuri și recompense semnificativ mai mari și fără nicio restricție). Dacă în România se plătesc taxe inclusiv pe bonusuri, pe piața neagră, totul este „la liber”.

În plus, autoexcluderea, un subiect foarte popular în aceste zile, este inexistentă și complet irelevantă pe aceste site-uri. Conturile pot fi redeschise oricând și nimeni nu verifică situația jucătorilor.

Mai mult decât atât, pentru a juca și depune ai nevoie doar de un număr de telefon sau de o adresa de email. Retragerile sunt plătite rapid și verificarea identității sau a sursei fondurilor nu există decât ca funcționalitate, ele nefiind necesare pentru participarea la joc.

Nici vorbă de prevenirea spălării banilor – dacă ai bani pe care vrei să ii depui fără întrebari și apoi să îi transformi în criptomonede sau vrei să îi primești pe card de la procesatorii de plăți, atunci este un mod foarte bun de a face asta.

Acest articol examinează cum s-a ajuns aici: de la începuturile promițătoare ale reglementării pieței, la creșterea abruptă a jocurilor de noroc ilegale online și atitudinea pasivă a instituțiilor care ar trebui să controleze fenomenul, dar vine si cu soluții în episoadele următoare.

Cum s-a ajuns la 14% piață neagră?

În primii ani după înființarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) – instituția responsabilă de autorizarea și supravegherea industriei – România a impus unele dintre cele mai stricte măsuri de control din Europa.

Orice operator online fără licență a fost pus rapid pe o „listă neagră” oficială, iar furnizorii de internet (ISP) erau obligați să blocheze accesul la acele domenii. Furnizorii de jocuri și de plăți erau monitorizați, autoritățile verificau tranzacțiile și procesatorii și blocau sute de site-uri.

Un alt factor-cheie a fost imposibilitatea promovării site-urilor neautorizate: legislația interzice orice publicitate pentru operatorii nelicențiați, iar mediile tradiționale și platformele majore au respectat aceste prevederi, fiind mereu monitorizate si chestionate de autoritati.

Fără marketing și cu accesul efectiv blocat de ISP, oferta ilegală rămăsese în mare parte ascunsă publicului, permițând pieței legale să se dezvolte aproape fără concurență neloială. În trecut era prea greu pentru jucători să acceseze piața neagră, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al accesibilității, dar și datorită faptului că participarea la jocuri de noroc fără licență este infracțiune și autoritatea era cunoscută pentru monitorizare și aplicare strictă a legii.

Aceste acțiuni ferme au avut efectul scontat: piața neagră a jocurilor de noroc online a fost redusă la un minim istoric, cu protejarea completă a jucătorilor (măsurile de autoexcludere există de la început și operatorii mari au peste 100.000 jucători pe aceste liste, în ultimii 5 ani, semn că protecția jucătorilor functiona în mod corespunzător).

Situația s-a schimbat dramatic în ultimii 2-3 ani. Piața neagră, cândva aproape invizibilă, a început să recupereze teren în mod accelerat, erodând câștigurile reglementării.

Un studiu național realizat recent de Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND) relevă un indicator alarmant: 14,07% dintre participanții la sondaj au jucat deja pe site-uri de jocuri de noroc nelicențiate în România​.

Cu alte cuvinte, aproximativ unu din șapte jucători online români a intrat pe teritoriul „gri” sau ilegal – o proporție semnificativă. Pe lângă taxele imense necolectate la bugetul de stat, vorbim și de jucători care nu au nicio protecție sau siguranță.

Care sunt cauzele?

În ultimii ani, ONJN nu a mai impus verificări sau măsuri referitoare la piața neagră, fiind sufocat de lupte interne, foste conduceri incompetente și interese ascunse. În tot acest timp, timid, site-urile fără licență au testat apele și au început să apară mici site-uri de promovre, care neinterzise sau blocate, au crescut și mai mult. Apoi, s-au testat apele cu promovarea pe marii advertiseri, Google și Facebook, și, din nou, ONJN nu a mai luat nicio măsură.

Dăcă în trecut, depunerile și retragerile se faceau prin agenți sub forma cash și foarte incomod pentru jucători, în ultimele 12 luni, mai toate site-urile de jocuri de noroc procesează carduri Visa și Mastercard de la orice bancă din România, bani ascunși sub business-uri fantomă din țări UE.

Pe măsură ce site-urile nelicențiate au început să crească și să vadă potențialul pieței, au apărut oferte semnificative către afiliați care s-au văzut cu taxele crescute peste noapte.

Practic, în condițiile în care astăzi un operator licențiat plătește 60-70 EUR pentru un jucător, pe piața neagră se plătesc sume de 120-150 EUR.

S-a dezvoltat o întreagă industrie a afiliaților care au baze de date cu jucători și îi trimit către piața neagră, uneori renunțând la a mai promova piața din România.

Branduri cunoscute pentru operare pe piețele la negru sunt astăzi prezente în România și colectează cât mai multe date și jucători pe care apoi să îi mute către site-uri fără licență, păstrând aparența unori operațiuni corecte.

Cireașa de pe tort și explozia pieței negre s-a produs însă odată cu adoptarea posibilității de auto-excludere, unde, surprinzător, nu exista posibilitatea ca un jucător să poată ieți de pe aceste liste – situație unică în Europa și poate în lume.

Practic, odată înscris pe această lista, jucătorii nu mai au posibilitatea să acceseze niciun site cu licență și nu mai pot să intre în sălile de joc reglementate. Fără nicio procedură prin care să fie verificate persoanele care se înscriu, operatorii de pe piața neagră sponsorizează influenceri și articole din presă care să convingă cât mai mulți jucători să se înscrie pe aceste liste și chiar înscriu CNP-uri și date de jucători pe aceste liste fără știrea jucătorilor, care se trezesc interziși din săli sau de pe site-urile cu licență, fără a avea posibilitatea să iasă de pe aceste liste.

Similar cu fenomenul din timpul alegerilor de la finalul anului trecut, s-a creat o adevarată rețea de conturi și influenceri care promovează ș conving jucătorii să se auto-excludă, cu promisiunea că vor primi banii înapoi de la operatori și astfel sunt blocați definitiv de pe site-urile cu licență, urmând ca aceștia să fie atrași către piața neagră.

Listele cu jucătorii autoexclusi populate agresiv prin intermediul acestui mecanism circulă în format excel prin email-uri oficiale, oricine având acces la jucătorii care trebuie abordați să se înscrie pe site-urile fără licență.

Oferta de pe piața neagră a devenit tot mai vizibilă și accesibilă, inclusiv prin canale online precum rețele de social media sau chiar site-uri de recenzii și comparatoare dedicate clandestin cazinourilor nelicențiate. Dacă în trecut lipsa promovării îi ținea în umbră, acum site-urile ilegale se strecoară în fața jucătorilor prin SEO agresiv (optimizându-și paginile în română pentru a apărea în căutările pe Google) și afiliere subterană.

Există și o complicitate tacită a unor entități licențiate. O investigație a scos la iveală că numeroși furnizori internaționali de jocuri de cazino (slot provideri) cu licență clasa a II-a în România își oferă produsele și pe site-urile piraților, sub pretextul că ele sunt furnizate unui operator licențiat altundeva.

Nume mari din industrie nu lipsesc din portofoliul cazinourilor ilegale, ceea ce înseamnă că jucătorul român regăsește același conținut (aceleași sloturi populare, mese live etc.) și pe platformele fără licență. Deși legal furnizorii se pot apăra spunând că nu încalcă direct legea română, în practică aceștia alimentează piața neagră și profită de pe urma ei.

Mecanismul functioneaza azi perfect sub ochii ONJN, care pare să nu înțeleagă amploarea fenomenului sau, mai grav, să închidă ochii voit asupra unor practici evidente.

Cum stă piața internațională?

România nu mai este ferită sau data ca exemplu, alăturându-se unor țări vest-europene care deja se confruntă cu o renaștere a gamblingului ilegal. Desi procentul din tara noastra este mic, este de asteptat ca in acest an sa ajunga la 50% din piata.

Franța, de pildă, a constatat după Euro 2024 că piața ilegală online și-a depășit-o ca volum pe cea oficială​. În Olanda, măsurile percepute ca excesiv de restrictive au dus la înflorirea pieței paralele: la finalul lui 2024, dimensiunea pieţei negre era estimată la 305 milioane € pe trimestru, depășind piaţa legală (298 mil. €).

Chiar și în Germania, noile limite stricte (de ex. limite mici de pariere sau măsurile restrictive destinate „protecției jucătorilor”) au împins jucătorii spre site-uri nereglementate, situație subliniată de experți drept exemplu negativ.

Prin urmare, nu este surprinzător că România, după ce a introdus la rândul său taxe și restricții suplimentare (inclusiv un sistem rigid de auto-excludere), începe să experimenteze același fenomen de „vase comunicante”, în care o parte din jucători fug din zona licențiată către cea neautorizată.

Mai poate ONJN ține pasul?

În condițiile în care acțiunile de monitorizare și control sunt exclusiv îndreptate împotriva operatorilor cu licență, iar lipsa de voință sau viziune, lucruri recunoscute de Președintele ONJN într-o dezbatere organizată de Playresponsibly: „Cum scoastem la lumină piața neagră a jocurilor de noroc din România?”.

Președintele Oficiului, Gheorghe-Gabriel Gheorghe, a anunțat în cadrul evenimentului cum stau lucrurile: ONJN nu se poate lupta momentan de la egal la egal cu mafia jocurilor de noroc online. „Sunt cu un pas înaintea noastră”, a punctat liderul ONJN.

Informatizarea slabă este motivul invocat de conducerea ONJN, însă în episoadele următoare vom arăta că nu este nevoie de niciun fel de informatizare sau investiție în infrastructura pentru readucerea României la nivel de exemplu în combaterea pieței jocurilor de noroc online la negru și că este doar o chestiune de voință și de pricepere.

Deși mecanismele de evitare ale licențierii au evoluat în timp, acestea pot fi combătute cu ușurință dacă ar exista voință, prevederile legale în acest moment și care au fost gândite la înființarea Oficiului permițănd luarea de acțiuni imediate care să combată aproape complet acest fenomen cu un efort minim.

În plan oficial, se recunoaște tot mai des problema, însă reacția se limitează la declarații. Oficialii ONJN sunt preocupați în special cu acțiuni care par uneori „la comandă” împotriva operatorilor cu licență și uită de orice masură îimpotriva pieței nereglementate.

Concluzie

Situația actuală reclamă o trezire bruscă a autorităților și o strategie coordonată împotriva pieței negre. Fără o schimbare de abordare, este foarte posibil ca în scurt timp să vedem România replicând scenariul din alte țări unde ilegalitatea a scăpat de sub control depasind piata reglementata.

Pentru jucători, riscurile s-au multiplicat: pe site-urile ilegale nu există garanția plății câștigurilor, nu există măsuri de siguranță informatică sau de joc responsabil, iar posibilitatea de a deveni victima unor abuzuri crește exponențial.

Acest articol reprezintă un semnal de alarmă și punctul de plecare al unei serii de analize aprofundate despre cauzele și implicațiile fenomenului.

Printre subiectele pe care le vom aborda în articolele următoare sunt: 

1. @ Legislația auto-excluderii, ezitarea autorităților pe acest subiect care împreună cu aplicarea neunitară și arbitrară, fără opțiune de revenire, i-au împins pe mulți jucători-problemă direct în brațele operatorilor nelicențiați și promovarea opțiunii de autoexcludere, sub promisiunea recuperării fondurilor prin influenceri care ajută la creșterea traficului către site-uri unde nu există restricții și control.
   
   
2. @ Lipsa de control asupra publicității operatorilor nelicentiați. Dacă nu ar fi permisă reclama, atunci jucătorii nu ar avea de unde să afle despre site-urile fără licență. În acest moment, existĂ zeci de site-uri care promovează oferte ilegale și care nu sunt restricționate. Asta în timp ce asociațiile de profil pline de oameni care nu cunosc cum funcționează industria, militează pentru restricționarea și mai agresivă a publicității la jocurile de noroc licențiate.
   
   
3. @ Implicarea furnizorilor de jocuri și a altor companii conexe – în ce mod mari dezvoltatori de sloturi și platforme de plăți, deși autorizați oficial, alimentează în continuare site-urile pirat și ce responsabilitate ar trebui să poarte în acest ecosistem;
   
   
4. @ Economia underground a afilierii pe piața neagră – câți bani se plătesc pentru un jucător recrutat ilegal, cum funcționează rețelele paralele de marketing și ce sume uriașe sunt în joc în acest sistem opac.

Vom încheia seria cu un articol în care vom explica autorităților ce măsuri pot lua pe legislația actuală și cu actualele sisteme informatice împotriva pieței negre.