Curtea de Justiție a UE a stabilit că „instanța națională este responsabilă pentru evaluarea compatibilității utilizării datelor cu caracter personal transferate pentru activități legate de jocurile de noroc”.

Concret, este de competența judecătorului să verifice dacă dreptul la viața privată al membrilor asociațiilor sportive în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal care îi privesc poate prevala asupra interesului comercial al unei federații naționale.

Iar asta pentru că nu există la nivel comunitar o legislație unitar recunoscută și respectată privind jocurile de noroc.

Fiecare țară își stabilește propriile reguli, iar piața duce dorul unei armonizări, pentru a se auzi o singură voce.

KNLTB, o federație de tenis formată din cluburi

Sentința a fost dată de Curtea Europeană de Justiție, chemată să se pronunțe cu privire la interpretarea articolului 6, alineatul 1, primul paragraf, litera f), din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, referitor la protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și la libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

De unde a început totul? Povestea vine din Țările de Jos, de la cazul KNLTB, o federație sportivă olandeză înființată sub forma unei asociații.

Membrii săi sunt cluburile de tenis afiliate, precum și membrii acestora. Atunci când o persoană devine membru al unei asociații de tenis afiliată la KNLTB, respectiva devine automat și membru al acesteia din urmă.

Royal Dutch Lawn Tennis Association (în neerlandeză Koninklijke Nederlandse Lawn Tennis Bond - KNLTB) este organismul național de conducere al tenisului din Țările de Jos.

Fiind vorba despre o activitate economică, KNLTB are sponsori.

Date personale vândute către sponsori

Pe parcursul anului 2018, KNLTB a dezvăluit anumite date personale ale membrilor săi către doi dintre sponsorii săi.

Este vorba despre SportsshopsDirect BV, o companie care vinde produse sportive, și Nederlandse Loterij Organisatie BV, cel mai mare furnizor de jocuri de noroc și jocuri de cazinou din Țările de Jos.

KNLTB a primit remunerație de la sponsorii săi în schimbul furnizării datelor aparținând persoanelor în cauză.

Pe 29 iunie 2018, KNLTB a comunicat Nederlandse Loterij Organisatie BV, pe lângă numele, adresele și domiciliile membrilor săi, datele nașterii, numerele de telefon fix, numerele de telefon mobil și adresele de e-mail ale membrilor, precum și numele cluburilor de tenis la care membrii respectivi activau.

Această comunicare a avut ca scop o campanie de apeluri telefonice, în cadrul căreia NLO transmitea astfel de date către centrele de apel pe care le utilizase în acest scop.

În urma plângerilor depuse de anumiți membri ai KNLTB, autoritatea olandeză de protecție a datelor (AP) a constatat că s-a încălcat articolul 6 alineatul (1), primul paragraf, literele (a) și (f) din GDPR, coroborat cu articolul 5 alineatul (1).

(a) din regulamentul respectiv, întrucât comunicase datele cu caracter personal ale membrilor săi fără consimțământul acestora și fără un temei legitim pentru comunicarea datelor acestora.

În consecință, prin decizia din 20 decembrie 2019, AP a aplicat KNLTB o amendă de 525 000 EUR. KNLTB a făcut recurs împotriva acestei decizii la Rechtbank Amsterdam (Tribunalul din Amsterdam, Țările de Jos).

CE de Justiție a menținut sentința instanței supreme olandeze

De la acest caz a venit sesizarea Curții Europene de Justiție.

Printr-o hotărâre dată pe 4 octombrie, Curtea UE a stabilit că „trebuie acordată o importanță deosebită întrebării dacă acești membri s-ar putea aștepta în mod rezonabil, la momentul autorizării colectării datelor lor personale pentru a deveni membri ai unei asociații, ca astfel de date să fie dezvăluite spre a fi luate în considerare terților în scopuri de publicitate și de marketing.

Instanța va trebui să țină seama de faptul că datele în cauză sunt transmise, în special, unui furnizor de jocuri de noroc și jocuri de cazinou ca NLO, ale cărui activități de promovare și marketing, deși legitime, sunt desfășurate într-un context care, contrar a ceea ce apare la considerentul 47 din GDPR, nu pare a fi caracterizat de o relație relevantă și adecvată între părțile interesate.

În plus, în anumite circumstanțe, prelucrarea unor astfel de date ar putea avea efecte dăunătoare asupra membrilor asociațiilor de tenis în cauză, deoarece astfel de activități pot expune acești membri la riscurile asociate cu dezvoltarea dependenței de jocuri de noroc”.

La noi nu există colaborare cu autoritatea

Subiectul sensibil a GDPR-ului a fost dezbătut la un seminar recent și în România. Evenimentul a scos la iveală dialogul deficitar cu Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Avocata Adela Nuță, managing associate Baciu Partners, a susținut tema „Procedura de autoexcludere în raport cu Regulamentul General privind Protecția Datelor”.

Jurista a pedalat pe faptul că în România, cadrul legal este incomplet. „Operatorii nu știu măsurile de implementare”, a comunicat Nuță, compania pe care o reprezintă având în portofoliu case de pariuri online.

Un alt subiect abordat a fost acela al jucătorilor care se auto-exclud și care apoi cer să le fie șterse urmele (datele personale).

Operatorii refuză să-i șteragă din „memorie” pe motiv că legea îi obligă să le stocheze datele pentru o anumită perioadă de timp.