Aflată acum în poziția de a apăra interesele operatorilor de jocuri de noroc la distanță, Odetta Cristinela Nestor a susținut în trecut teza de doctorat cu un titlu prețios: „OFICIUL NAŢIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC DIN ROMÂNIA. IMPACTUL JOCURILOR DE NOROC LA DISTANŢĂ ASUPRA ORDINII PUBLICE ŞI SIGURANŢEI NAŢIONALE”.

La unul dintre capitole, fosta șefă a ONJN susține că un stat poate exercita monopol asupra unui sector din motive de securitate, o urgență economică precum cea a României din prezent putând fi oricând socotită o temă de siguranță națională.

Și folosește Odetta ca exemplu cazul Bwin. Guvernul Ciolacu trage sforile să aducă operatorii de pariuri și de jocuri de noroc pe teritoriul României, fapt care îi intrigă pe străinii dornici de paradisuri fiscale precum Malta și Gibraltar.

DOCTORATUL ODETTEI

Capitolul Jocurile la distanță în Uniunea Europeană:

Cât priveşte jocurile de noroc online, Justiţia Europeană a hotărât că interdicţia primită de un operator privat din partea Portugaliei este „întemeiată”, estimând că statele europene pot exercita un monopol asupra acestui sector din motive de securitate. „Având în vedere particularităţile legate de oferta de jocuri de noroc pe Internet, Curtea a estimat că interdicţia impusă unor operatori precum Bwin de a propune jocuri de noroc pe Internet poate fi considerată drept justificată prin prisma luptei contra fraudei şi contra criminalităţii şi prin urmare este compatibilă cu principiul liberei prestări de servicii” indică Curtea Europeană de Justiţie (CEJ). Incidentul a fost adus în atenţia Curţii de Justiţie de către Curtea de Apel de la Porto, ca urmare a unui recurs al societăţii comerciale de jocuri online Bwin, stabilită în Gibraltar şi a Ligii de fotbal profesioniste portugheze126.

„Curtea sublinia că „restricţiile privind libertatea de a presta servicii pot fi justificate prin motive imperative de interes general. Obiectivul de a lupta împotriva criminalităţii invocate de către Portugalia poate constitui un motiv de interes public superior, de natură să justifice restricţiile privind operatorii autorizaţi de a oferi servicii în domeniul jocurilor de noroc”, declara Curtea. Aceasta a fost prima hotărâre a Curţii Europene de Justiţie cu privire la conformitatea unui monopol de jocuri de noroc cu aceste principii. A fost aşteptată de multe ţări europene, pentru că poate fi considerată ca un precedent în dreptul statelor membre ale U.E. de a determina modul în care serviciile de jocuri online pot fi furnizate pe teritoriul lor şi de a interzice sau nu serviciile de jocuri online de la operatorii străini.

Cu toate acestea, Europa însăşi este divizată atunci când vine vorba de jocuri de noroc online. În teorie, există o piaţă unică, dar, în practică, doar 13 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt de acord cu jocurile de noroc online. Şapte ţări au ales să-şi restrângă domeniul jocurilor de noroc la monopolurile de stat sau la societăţile autorizate de către ele şi celelalte şapte au urmat exemplul americanilor încercând să interzică jocurile online.

Având în vedere caracterul de monopol de stat al jocurilor de noroc, principiul aplicabil la nivelul U.E. este cel al subsidiarităţii, pieţele din statele europene care permit jocurile de noroc la distanţă sunt reglementate la nivel naţional. Acest fapt permite existenţa unui cadrul legislativ pentru piaţa jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă în U.E. foarte diversificat. În mare parte dintre statele membre (douăzeci la număr) jocurile de noroc la distanţă sunt permise şi reglementate, în timp ce în şapte state sunt interzise. De asemenea treisprezece state au o piaţă liberă, şase state au monopol exploatat de stat prin diverse metode şi un stat a autorizat un monopol de tip privat131.

Curtea Europeană de Justiţie a afirmat că: „libertatea de a presta servicii, conform articolului 49 din Tratatul C.E.133, se aplică şi în cazul jocurilor de noroc şi faptul că: „jocurile de noroc pot implica anumite aspecte de ordin moral, religios şi cultural, pot presupune un risc ridicat de comitere a unor infracţiuni sau fraude şi pot avea consecinţe grave la nivel individual şi social” 134. Prin urmare, restricţiile se pot justifica în măsura în care sunt necesare pentru protecţia consumatorilor, pentru păstrarea ordinii publice (prevenirea fraudelor fiscale şi a infracţiunilor de spălare a banilor), pentru menţinerea ordinii sociale.

Jocurile de noroc constituie monopol şi nu sunt reglementate de un regulament specific sectorului la nivelul U.E. şi sunt excluse din actele orizontale cum este Directiva Serviciilor 2006/123/EC141 sau Directiva Comerţului Electronic 2000/31/EC1”, scria Odetta în teză.

Poziția actuală

În prezent, Odetta Nestor conduce Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND  și contestă decizia Guvernului de a impune firmelor de pariuri și jocuri de noroc să-și mute activitatea pe companii care activează în România, pentru a plăti contribuții întregi către statul român.

Acum, când Palatul Victoria vrea un control mai ferm al domeniului, companiile străine trebuie ținute departe de România, susține Odetta.

„Curtea (n.r. - CJUE) a afirmat că cerința ca deținătorul unei licențe să aibă sediul în teritoriul național reprezintă o restricție discriminatorie care poate fi justificată numai pe motive de politică publică, siguranță publică sau sănătate publică”, motivează asociația acesteia, într-un comunicat (AICI, detalii).

Replica Odetei:

„Eu pot să discut cu toți profesioniștii ăștia. Dar ne așezăm la masă face to face. Nu discuți prin intermediul presei cu tot felul de ,,specialiști” neasumați care cu siguranță nu au făcut nimic ca plus-valoare în viața lor! Sunt cei ce se pricep și la politică, și la agricultură, și la fotbal. Și, mai nou, și la gambling, sub toate aspectele lui”.