Favorizate de epocile tulburi și amplificate de sărăcie, jocurile de noroc se întrepătrund tragic și periculos cu crima organizată și se completează diabolic cu evaziunea fiscală.

Vorbim despre un domeniu situat la limita legalității, unde cu greu găsești o firmă „curată”. Circulația banilor negri alimentează economia subterană, acolo unde autoritățile statului sunt incapabile să facă lumină.

Nu este o noutate că majoritatea companiilor își plănuiesc dosirea profitului. Iar când analizăm firme-satelit înregistrate ca să facă bani pentru giganți străini, planul de externalizare a profitului se identifică cu un model de business la modă și în alte sectoare.

În cazul jocurilor de noroc, tabloul pieței a primit o cartografiere fidelă din partea unui specialist cu o vastă experiență. Iar analiza făcută pe baza declarațiilor fiscale demonstrează că nu doar firmele mici, ci și granzii, se dedau la artificii contabile.

„Evaziunea fiscală a explodat în domeniul jocurilor de noroc din România, așa cum bine spunea și domnul de la Magnumbet într-un articol de pe site-ul dumneavoastră. Se face totul pe față, de parcă ANAF-ul și ONJN-ul nici n-ar exista. ONJN-ul nu face ce trebuie.

Ar trebui schimbată urgent legislația cu privire la reclame, de 8 ani de zile nu s-a modificat nimic în zona asta și timpurile au luat-o înaintea legilor. Nu există interes pentru asta. Dacă nu există miza personală, pe un parlamentar nu îl interesează să miște lucrurile”, spune sursa noastră.

Doar 13,51% sunt în regulă: doar 50 din 370

Singurele care nu mint niciodată sunt cifrele. Iar ele arată dorința companiilor de jocuri de noroc de a-și ascunde profitul.

„Acum un an și jumătate-doi, mi-am făcut cont și am dat căutare după firmele care activează în domeniul jocurilor de noroc. Am primit un tabel cu toate firmele de jocuri de noroc cu codul CAEN 9200 specific domeniului care operează în România. La momentul respectiv erau vreo 370 de firme. Acum or fi 350-380, nu ar trebui să varieze prea mult acest număr.

Dacă este totul OK și nu furi din firmă, ar trebui să-ți rămână profit brut între 10 și 15% din cifra de afaceri. Ei, din cele 370 de firme, doar vreo 50 de firme raportau corect. Restul erau ori pe minus, ori cu 2%, 3%, 5%. Era evident că se luau bani din firmă. Este aritmertică simplă. N-ai cum să te bați cu matematica.

Că este păcănea, că este black jack, că este ruletă, trebuie să-ți rămână cam 15% din rulaj, din turn over-ul ăla anual. Acesta este procentul la jocuri, așa spune matematica. Și când îți rămâne sub 10%, e clar că Gross Gaming Revenue - GGR, profitul brut, este măsluit. N-are voie să fie sub 15%. E procentul de profit din cifra de afaceri, pe care doar 50 de firme îl respectă, repet”, spune specialistul chestionat de redacție.

„Asta înseamnă că doar 13.51% dintre firmele care operează pe piața jocurilor de noroc sunt în regulă, cu profitul la vedere. Restul, de 86,49%, merg pe lângă”, adaugă consultantul de business care știe bine piața și mișmașurile puse la cale și speculate de administratorii firmelor.

„Mai sunt și excepții. Unele firme sunt pe minus din cauză că respectă procentul de 10-15% despre care vorbeam, dar au cheltuieli foarte mari și atunci ies pe minus. Dacă te uiți la rulajul lor, au acel 15% profit brut. Dar când raportează pe minus, atunci intervin cheltuielile foarte mari sau investițiile”.

Playresponsibly deschide, cu acest prilej, un serial. Campania va începe cu grupul de firme din „imperiul Novomatic”.

Gigantul austriac este deținut de austriacul Johann Graf, unul dintre cei 24 de miliardari produși la nivel mondial de jocurile de noorc. Capitalul său este de 7,2 miliade de dolari, fiind al 313-lea cel mai bogat om al lumii, potrivit topul Forbes.

Fondată în 1980, Novomatic s-a extins în Elveția și în Blocul de Est, profitând de căderea Cortinei de Fier.