O instituție cât un minister (are peste 200 de angajați), aflată în subordinea Guvernului României, a făcut implozie. Începuturile datează de pe 29 martie 2021, când conducerea numită de PNL, pe timpul președintelui Ludovic Orban, a fost schimbată la finalul lunii trecute.
Premierul Nicolae Ciucă a semnat, pe 16 iunie, destituirea lui Alin Teodor din funcția de președinte și înscăunarea lui Tudor Simona, până atunci director general. La câteva zile distanță, pe 20 iunie, Ciucă și-a dat peste pix și a decis să-l schimbe pe Simota cu Mihail Pocora, instalându-l astfel în vârful ONJN pe fostul vicepreședinte de până atunci.
În intervalul 16-20 iunie, în culise s-au dus războaie grele, care au dus la demiterea lui Simota, cel care nu a apucat să semneze niciun document ca președinte, fiind plecat în concediu în perioada menționată.
„Intenționau să pună aparate la negru și de acolo să scoată bani”
Simota a ieșit la bătaie, demascând luptele subterane. El spune că fosta conducere, dirijată din umbră de senatorul liberal Liviu Voiculescu, ar fi încercat să facă bani măsluind aparatele de slot machines, așa-numitele păcănele.
„În opinia mea, sunt anumite personaje politice, nu neapărat lideri de filiale sau persoane mai înalte din punct de vedere politic, dar lideri la nivel național, sunt diverse personaje care au diverse înțelegeri cu operatori de jocuri de noroc și intenția lor este foarte clară să manipuleze aparatele, sloturile existente în piață, să scoată bani la negru și să-i folosească pe diverse activități”, afirmă Simota.
„Nici măcar nu există măcar o strategie, cu toate că eu am solicitat-o mea, nu există niște obiective clare. Nu există absolut nimic. Oamenii ăștia au avut un singur obiectiv, să tulbure activitatea instituției, ca să poată să manevreze diverse lucruri în piață…. Fostul președinte, în legătură cu jocurile de noroc, v-am spus ce intenționau, să scoată controlul, să îl pună în mâna lor și de acolo să pună aparate la negru și de acolo să scoată bani din activitate.
La general, asta intenționau să facă. Știu și care sunt operatorii, pot și documenta eu ceea ce vă spun aici, totul poate fi documentat și justificat. Nu vă spun povești. Am documente”, continuă funcționarul public, care a cerut politicienilor „să pună oameni competenți” la ONJN.
Simota mai acuză fosta conducere că era „profund incompetentă”, folosind termeni precum „șobolănisme”, pentru a descrie activitatea respectivilor.
Ghiță apelează la instanță
În replică, Dan Ghiță, șef de cabinet al fostului președinte al ONJN, în prezent președinte al unei asociații de profil, Rombet, a anunțat că îl va acționa în judecată pe Tudor Simota.
„Domnul Simota a avut permanent o atitudine ostilă față de propunerile președintelui. Nu am cunoștințe despre rapoartele pe care le transmitea în afara instituției, însă este posibil ca numirea sa în funcția de președinte pentru perioada de 4 zile să fie rezultatul prezentării trunchiate a adevărului și a acțiunilor de denigrare care l-au avut în prim-plan pe domnul Teodor și echipa sa, aceasta fiind singura preocupare pe care domnul Simota a avut-o de la momentul numirii domnului Teodor în funcție.
Demiterea sa după un mandat atât de scurt poate fi interpretată în sensul că decidenții politici au aflat realitatea despre activitatea domnului Simota în cadrul Oficiului și au estimat, în mod corect, că menținerea sa în această funcție ar reprezenta o gravă eroare”, punctează Ghiță.
Voiculescu scrie despre „frustrarea” lui Simota
Senatorul Liviu Voiculescu a replicat pe Facebook: „Nu mă fac vinovat în niciun fel de privarea domnului Simota de funcția de conducere la ONJN pe care și-a dorit-o și pe care a deținut-o timp de 5 zile. Și nici nu pot empatiza cu un personaj care își exprimă public frustrarea și nemulțumirea față de măsura demiterii sale, aducând grave prejudicii de imagine altor persoane fără a prezenta niciun argument dovedibil.
Îl provoc, prin urmare, pe domnul Simota, să justifice public afirmațiile defăimătoare pe care le-a făcut după ce a fost demis, imediat după ce va cugeta cu înțelepciune și va înțelege motivele care pot îndemna un șef de Guvern să revină după scurt timp asupra deciziei de numire a unei persoane într-o funcție de conducere”.