Playresponsibly a dezvăluit ieri tactica adoptată de societățile din domeniul jocurilor de noroc obligate de Guvernul Ciolacu să depună garanția de neplată.

Suma nu este deloc mică și variază între 500.000 de 1.000.000 de euro, cu un pag intermediar de 800.000 de euro, atingând 3.000.000 de euro - pentru cele 3 mari cazinouri tradiționale din Capitală.

Firmele care au blocate sume de ordinul milionului de euro caută soluții pentru a înlocui banii depuși la Trezorerie cu polițe de asigurare sau cu scrisori de garanție bancară (SGB).

Pentru o industrie cu o imagine deficitară cum este cea a jocurilor de noroc, încadrată la risc mare, în România, polițe de asigurare acceptate de ONJN emite doar ASIROM.

Pe piață a apărut și varianta scrisorilor de garanție, oferite de bănci mari de la noi.

Dar asta nu înseamnă că, fără vreun efort economic, o companie depune la ONJN o hârtie în baza căreia primește înapoi banii de garanție și îi poate folosi după pofta inimii.

Cele două avantaje oferite de scrisoarea de garanție

SGB-urile sunt acordate în anumite condiții: firma respectivă trebuie să depună suma de bani în bancă ori să gireze cu bunuri imobiliare. Doar într-una dintre situații primește actul mult-dorit. 

Aparent un exitsă o deosebire între a depune banii la Trezorerie și a trimite aceeași sumă în contul unei bănci pentru a obține o astfel de scrisoare cu care, mai apoi, să poți merge la ONJN.

Deosebirea între a depune la stat garanția și a depune echivalentul sumei la o bancă comercială în schimbul unei scrisori de garanție constă în faptul că Trezoreria nu oferă dobândă pentru banii respectivi, care rămân blocați pe toată perioada funcționării firmei, în timp ce banca oferă o anumită dobândă.

E posibil să primești un procent de 3% dobândă anuală pentru bani, dar, în același timp, banca percepe un anumit comision, tot anual, pentru serviciul de emitere a scrisorii de garanție.

Operatorul rămâne oricum cu ceva „firimituri”, care înseamnă mai mult decât nimicul „propus” de stat.

Dar, marele avantaj este acela că, la o eventuala ieșire din activitate (falimentele sunt la ordinea zilei în industrie, după ultimele legile care au împovărat-o), dacă firma nu are datorii la stat, își recuperează rapid suma de la bancă.

Pe când de la Trezorerie, o companie are mult timp de așteptat, până să-i intre banii în cont.

Merge gajat și cu bunuri imobile, dar banca solicită dublul sumei garantate

„Scrisoarea de garanție bancară emisă de o bancă nu este același lucru cu polița de asigurare emisă de o societate de asigurare.

În privința scrisorii de garanție bancară, banca emite acest document în baza unei sume în numerar depusă în cont, deci trebuie să ai banii respectivi, dar îi blochezi la bancă, unde poate obții și o dobândă la depozit, față de a-i ține depuși la Trezorerie, de unde nu obții nimic.

În afară de o eventuală dobândă pozitivă, care nu oferă totuși un prea mare randament (deoarece banca impune și un comision din sumă, pentru eliberarea acestui document, care poate fi egal cu dobânda acordată pentru depozit), avantajul este că, la finalul perioadei pentru care constitui garanția, dacă statul nu ți-a imputat și blocat ceva, îți poți recupera integral și imediat banii, pe când dacă îi ai la Trezorerie, deci în buzunarul statului, poți aștepta mult și bine până să ți-i recuperezi.

Uneori, bancile emit acest document chiar și în baza unor garanții imobiliare constituite în favoarea băncii, cu o valoare certă de cel puțin dublul sumei garantate.

Este ca un fel de scrisoare de garanție cu o sumă creditată de bancă, în schimbul unui comision, exact ca la un credit acordat de bancă, dar pe care-l garantezi cu imobile sau cu alte forme de bunuri gajate în favoarea băncii.

Băncile au acordat destul de frecvent scrisori de garanție de acest fel, nu este o noutate acum, cu cazul prezentat de la BCR, iar ONJN le acceptă fără probleme.

Și Libra Bank a mai dat astfel de scrisori, dar orice altă banca le poate oferi, dar numai în baza constituirii în conturile bancare a sumei de garantare a scrisorii sau prin gajul de care spuneam.

În schimb, polița de asigurare, cum este cea oferită de ASIROM, este o formulă de garantare pentru care beneficiarul nu are neapărat banii în numerar sau nu deține bunuri imobiliare de valoare dublă cu care să garanteze o scrisoare de garanție bancară și solicită această formulă ASIROM-ului sau unei potențiale alte societăți.

În acest caz, societatea de asigurare emite acel document pe riscul ei, după ce se asigură însă că societatea este suficient de serioasă, ca riscul de plată să fie minim, dar și suficient de solvabilă, ca în cazul în care riscul asigurat se produce, adică statul încasează banii pe poliță, societatea de asigurare să-și poată recupera ulterior de la firma de jocuri de noroc paguba produsă prin plata către stat a sumei asigurate.

În concluzie, dacă ai efectiv banii, ori îi pui la Trezorerie și constitui garanția, ori îi pui la bancă și ceri scrisoare de garanție. A doua variantă este de preferat.

Dacă nu ai banii, dar ai bunuri imobile cu care să garantezi dublul sumei, ceri o scrisoare de garanție băncii, punând gaj bunurile.

Dacă însă nu ai banii sau bunurile imobile necesare, însă firma este suficient de solvabilă și cu cifre de afaceri și de profit serioase, poți cere o poliță de asigurare.

Doar că pentru a te încadra în criteriile pentru care asiguratorul își asumă riscul de garantare trebuie să fii o firmă mare și cu istoric bun de business, cu profituri bune și fără vreo problemă. 

Dacă nu te încadrezi nici aici, căci nu orice firmă este eligibila la criteriile asiguratorului, mergi liniștit către cimitirul elefanțiilor industriei masacrate cu această obligație arbitrară sau încerci să te unești cu alții aflați în aceeași suferință.

Contribuie fiecare cu o cotă-parte din suma necesară constituirii milionului de euro, cu riscurile aferente unei astfel de uniri de entități distincte, fiecare cu nivel diferit de responsabilitate și de conformare la obligațiile legale”, explică o voce din piață.